Appeal dismissed as unfounded: Request for temporary suspension of enforcement of garnishment validation judgment deemed inadmissible

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 24 septembrie 2004, reclamanta SC A. SA, sucursala Timiș a solicitat ca, în contradictoriu cu SC P. SRL Timișoara, pe cale de ordonanță președințială, instanța de judecată să dispună suspendarea vremelnică a executării sentinței nr. 4993 din 1 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara.

Prin decizia nr. 405/ A din 22 noiembrie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea de ordonanță președințială ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că hotărârea pronunțată asupra cererii de validare a popririi, având caracterul unui act de executare, nu poate fi atacată decât cu contestație la executare.

Cum o astfel de hotărâre nu poate fi atacată cu recurs, iar cererea de suspendare a executării hotărârii de validare până la soluționarea apelului are caracter incidental, aceasta este inadmisibilă.

Împotriva hotărârii primei instanțe reclamanta a declarat recurs, întemeiat pe art. 3041 C. proc. civ.

S-a susținut că în mod greșit instanța s-a pronunțat prin decizie, că acesta s-a antepronunțat asupra apelului declarat împotriva hotărârii de validare a popririi, că a încălcat astfel dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., că în mod greșit instanța s-a pronunțat asupra în sensul caracterului irevocabil al hotărârii de validare a popririi și, pe cale de consecință, a respins cererea de suspendare vremelnică a executării hotărârii ca inadmisibilă.

În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea recursului și casarea cu trimitere a hotărârii atacate.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Corespunzător principiului statuat prin art. 129 din Constituția României, legea procesuală civilă a determinat un sistem coerent al judecării cauzei civile în fond și căii de atac, de natură a asigura protecția imparțială a drepturilor subiective deduse judecății.

Ca atare, revine părții interesate de a alege calea procesuală legal prevăzută pentru sesizarea instanței, în vederea judecării în fond și căii de atac a unei pretenții.

În acest context, este de reținut că potrivit art. 299 C. proc. civ., în recurs controlul judecătoresc privește examinarea legalității hotărârii atacate în raport de cazurile de casare conceptualizare prin art. 304 C. proc. civ. sau, după caz, a art. 3041 din același cod, invocate de partea interesată.

Totodată, motivele de nelegalitate privesc dispozitivul care intră în puterea lucrului judecat și nu considerentele care, atunci când soluția atacată este temeinică și legală, eventuala eroare din considerente putând fi rectificată prin motivarea deciziei de respingere a recursului.

Prin urmare, considerentele sunt examinate numai în măsura în care este necesar controlul judecătoresc al dispozitivului, pentru a constata motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Sub acest aspect, se constată că hotărârea atacată este amplu și convingător motivată, iar argumentele instanței susțin hotărârea pronunțată, criticile formulate sub acest aspect constatându-se a fi neîntemeiate, iar eroarea cu privire la denumirea hotărârii nu are aptitudinea de a duce la pronunțarea altei soluții.

Cu privire la soluția pronunțată, se constată că aceasta este legală.

Astfel, suspendarea executării hotărârii poate fi solicitată în condițiile art. 300 alin. (2), art. 3000 alin. (3) cu referire la art. 403 sau art. 403 alin. (3) și (4) C. proc. civ.

Sesizată cu cererea de suspendare vremelnică a hotărârii de validare a popririi, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile nici unuia dintre textele menționate.

Ori, admiterea unei cereri în condiții prevăzute de legea procesual civilă apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Prin urmare, respingând cererea ca inadmisibilă, instanța a pronunțat o hotărâre legală, nesupusă nici unuia din cazurile de casare sau modificare prevăzute de C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SA, sucursala Timiș, împotriva sentinței nr. 405/ A din 22 noiembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 7 iulie 2005.