Nullity of concession contracts for lack of mandatory public auction under Law 219/1998

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 27 august 2003, reclamanta SC H.M.C. a chemat în judecată pe pârâtele SC U.C. SNC și P.B. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a celor trei contracte de concesiune, intervenite între cele două pârâte cu privire la suprafața de 80 m.p. teren.

Prin sentința nr. 1450 din 21 decembrie 2004 a Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea constatându-se nulitatea contractelor de concesiune încheiate la data de 3 mai 1998, 19 ianuarie 1999 și 22 decembrie 2002 între C.L.B. și SC U.C. SNC.

În considerentele sentinței s-a reținut că, C.L.B. a încheiat contractele de concesionare cu pârâta SC U.C. SNC fără a organiza licitație publică, încălcându-se astfel dispozițiile Legii nr. 219/1998.

De asemenea, instanța de fond a reținut faptul că având în vedere contractele de concesiune din 15 august 1999 și din 19 februarie 2003 C.L.B. a încheiat un contract de concesiune cu reclamanta pentru terenul situat tot în C.D.U., apreciindu-se astfel că reclamanta are interes în promovarea prezentei acțiuni.

Apelul declarat de pârâta SC U.C. SNC, împotriva sentinței instanței de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 176 din 24 mai 2005.

Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta SC U.C. SNC a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici.

- reclamanta nu a dovedit cu probe interesul în promovarea acțiunii;

- greșit instanța a constatat nulitatea contractului de concesiune, întrucât numai o suprafață de 40 m.p. este deținută fără licitație;

- este greșită susținerea intimatei că cei 40 m.p. sunt incluși în cei 525 m.p. pentru care s-au încheiat contracte de concesiune.

Recursul este nefondat pentru următoarele motive:

Recurenta a reiterat, prin motivele de recurs, lipsa unor dovezi privind interesul reclamantei în promovarea acțiunii.

Susținerea este nefondată, întrucât așa cum a reținut și Curtea de Apel, reclamanta deține alături de terenul în litigiu, o suprafață de teren concesionată în condițiile legii, iar recurenta și-a extins folosința celor 40 m.p. și desfășoară activități în fața magazinului intimatei.

Constatarea nulității contractelor de concesiune încheiate de către cele două pârâte este întemeiată față de încălcarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 219/1998, privind concesionarea bunurilor, potrivit cărora este obligatorie licitația publică sau negocierea directă, ca o condiție anterioară încheierii contractelor de concesiune.

Este necontestată încălcarea acestor prevederi legale, după cum a rezultat și din cercetările organelor de urmărire penală, aflate la dosar.

În ce privește susținerea recurentei în sensul că cei 40 m.p. nu se cuprind în cei 525 m.p. concesionați, este fără relevanță față de motivele de nulitate a contractelor în litigiu.

Așa fiind, hotărârea atacată fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC U.C. SNC, împotriva deciziei nr. 176 din 24 mai 2005 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 martie 2006.