Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 89/2006 AI generated

Lawfulness of child care allowance recoupment under salary regulations in force at the time of entitlement vs. subsequent salary decree.

Case Number Decizia nr. 89/2006
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the cassation appeal filed by the Chief Prosecutor, thereby leaving in force the lower courts' decisions that annulled the administrative assessment. The dispute concerned a judicial officer's claim against the Ministry of Justice and relevant courts to annul a decision ordering the repayment of 6,805,462 lei, representing child care allowances received for a period of 11 months. The officer argued that the benefits were lawfully accrued under the legal framework in effect at the time of entitlement, whereas the prosecution claimed the amounts were unearned due to a change in salary regulation. Relying on Article 312 of the Code of Civil Procedure, the Court held that the benefits were correctly calculated based on the salary laws and Child Care Act provisions applicable when the right arose, rejecting the argument that the older general salary decree was inapplicable, and thus affirmed the legality of the allowances received.

Legislator headnote

AI generated

art. 312 C. proc. civ; Lawfulness of child care allowance recoupment under salary regulations in force at the time of entitlement vs. subsequent salary decree: Drepturile menționate i-au fost acordate în conformitate cu prevederile art. 213 din Legii nr. 120/1997 în vigoare la momentul nașterii dreptului.

Keywords

AI generated
child allowance entitlement to benefits administrative decree civil judgment relevant salary effects of an annulling judgment

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiune, reclamanta A.M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor și Ministerul Justiției, anularea deciziei de imputare nr. 106 din 28 septembrie 2001, prin care i-a fost imputată suma de 6.805.462 lei, reprezentând indemnizația pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, încasată necuvenit.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că decizia este nelegală, întrucât era îndreptățită să beneficieze de sumele acordate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 120/1997.

Prin sentința civilă nr. 321/C din 18 iunie 2002 a Tribunalului Bihor, menținută prin decizia civilă nr. 1114/R din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea, a fost admisă acțiunea și anulată decizia de imputare nr. 106 din 28 septembrie 2001, reținându-se, în esență că, pe perioada 1 noiembrie 2000–31 august 2001, contestatoarea nu a beneficiat de sume necuvenite, decizia fiind lipsită astfel de temei legal.

Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în anulare procurorul general, susținând că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor criticate și, pe fond, respingerea acțiunii.

Reclamanta a beneficiat, pe perioada 1 noiembrie 2000–31 august 2001 de drepturi bănești pentru îngrijirea copilului de până la 2 ani, încasând 85% din salariul de bază și celelalte venituri salariale stabilite potrivit Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele activității judecătorești.

Drepturile menționate i-au fost acordate în conformitate cu prevederile art. 213 din Legii nr. 120/1997 în vigoare la momentul nașterii dreptului.

Cuantumul indemnizației de 85% a fost calculat în raport de salariul cuvenit în conformitate cu prevederile O.G. 83/2000, care a stabilit un nou sistem de salarizare.

Nu poate fi reținută critica privind încasarea necuvenită a sumei, calculată în conformitate cu prevederile legale sus invocate, întrucât, astfel cum temeinic au reținut instanțele, prevederile art. 21 alin. (7) din HCM 880/1965 nu acopereau realitățile sociale existente în prezent, ci se referea la categoria de drepturi salariale reglementate la data adoptării actului.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul în anulare va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei civile nr. 1114/R din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea și a sentinței civile nr. 321/C din 18 iunie 2002 a Tribunalului Bihor ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 ianuarie 2006.