Exemption of judges from mandatory social health insurance contributions under the Health Insurance Law versus free medical assistance provided by the Judges Law
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the cassation appeal filed by the General Prosecutor, annulled the lower court decisions, and dismissed the plaintiff's claim and the request to join the guarantor in the lawsuit, thereby ruling in favor of the defendant public prosecutor's office. The dispute concerned whether judges were exempt from paying 7% social health insurance contributions deducted from their salaries, with the plaintiffs arguing that their status granted them free medical assistance under the Judges Law, thus excluding the application of the Health Insurance Law. The court determined that judges are not included in the exhaustive list of categories exempted from paying health insurance contributions under the Health Insurance Law, holding that the specific provision in the Judges Law regarding free medical assistance does not negate the mandatory obligation to pay social health insurance contributions pursuant to the general legal framework.
Legislator headnote
AI generatedart. 330 pct. 2 C. proc. civ, art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, art. 55 din Legea nr. 145/1997; Exemption of judges from mandatory social health insurance contributions under the Health Insurance Law versus free medical assistance provided by the Judges Law: Instanțele au reținut în esență că, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 magistrații, în activitate sau pensionari, precum soțul sau soția și copii aflați în întreținerea acestora, beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală și medicamente astfel că legea nu condiționează acordarea asistenței medicale gratuite de plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului în anulare de față.
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele.
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anularea sentinței civile nr. 2160 din 12 decembrie 2002 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă, și a deciziei civile nr. 1011 din 21 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, susținând că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
S-a arătat că nelegal instanțele au considerat că magistrații fac parte din categoriile de persoane care sunt asigurate prin efectul legii, cu scutire de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Recursul în anulare urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente.
Tribunalul Hunedoara, secția civilă, prin sentința civilă nr. 2160 din 12 decembrie 2002, definitivă prin decizia civilă nr. 1011 din 21 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis acțiunea formulată de reclamanții D.N., ș.a. și a obligat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara să restituie sumele reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în procent de 7%, raportat la salariul lunar, reactualizate.
Totodată, a fost respinsă acțiunea față de pârâta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., precum și cererea de chemare în garanție C.N.A.S.
Instanțele au reținut în esență că, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 magistrații, în activitate sau pensionari, precum soțul sau soția și copii aflați în întreținerea acestora, beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală și medicamente astfel că legea nu condiționează acordarea asistenței medicale gratuite de plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Instanțele au considerat nelegal că aplicarea prevederilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 exclude aplicarea dispozițiilor Legii nr. 145/1997.
Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor; art. 4 din același act normativ prevede că cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii care au reședința în România, sunt supuși în mod obligatoriu asigurării.
Art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 enumeră, limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de asigurări de sănătate sau sunt asigurate prin efectul legii, cu scutire de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Cum magistrații nu sunt incluși în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, Curtea va admite recursul în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
Casează decizia civilă nr. 1011 din 21 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, precum și sentința civilă nr. 2160 din 12 decembrie 2002 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă.
Respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 iunie 2004.