Equivalence of land registry transcription to communication of administrative act for the purpose of shortening the time-limit for challenging property certificates
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s recourse, upholding the lower court’s decision to reject the administrative action as time-barred, thereby leaving the original sentence in force. The dispute concerned a challenge to a title certificate attesting to a property right, specifically arguing that the statutory time limit for filing should not begin from the date the document was transcribed into the land registry. The court ruled that the transcription in the registry of inscriptions and transcriptions serves to ensure publicity and make the operation opposable to everyone (*erga omnes*), which is legally assimilated to the communication of the administrative act under Law No. 29/1990, thereby establishing that any interested person is deemed to have knowledge of the right from the date of transcription.
Legislator headnote
AI generatedEquivalence of land registry transcription to communication of administrative act for the purpose of shortening the time-limit for challenging property certificates: Prin motivele de casare formulate în scris, recurenta susține că faptul transcrierii certificatului de atestare în registrul de transcripțiuni nu este echivalent cu comunicarea actului administrativ atacat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe data de 12 octombrie 2001 la Curtea de Apel Craiova, reclamanta SC E. SA a solicitat, în contradictoriu cu SC A. S.A. Slatina și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, anularea parțială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, eliberat în favoarea primei pârâte, seria M 07 nr. 0121 din 25 octombrie 1993, pentru o suprafață de 328,39 mp.
Instanța sesizată, prin sentința nr. 94 din 29 martie 2002 ,a respins ca tardivă acțiunea, constând că în raport cu data înscrierii în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni a certificatului atacat, 16 octombrie 1996, acțiunea apare ca tardiv introdusă.
Sentința a fost recurată de reclamantă.
Prin motivele de casare formulate în scris, recurenta susține că faptul transcrierii certificatului de atestare în registrul de transcripțiuni nu este echivalent cu comunicarea actului administrativ atacat.
Critica este nefondată.
Funcția înscrierii unui drept real în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni, este aceea de a asigura publicitatea operațiunii respective, făcând-o opozabilă erga omnes.
Prin urmare, ea este asimilabilă, în sensul prevederilor Legii nr. 29/1990, unui act de comunicare, a actului administrativ respectiv, orice persoană interesată fiind reputată că a luat cunoștință de la data transcrierii în registru, de existența acelui drept, protejat prin actul transcrierii și făcut public pe acea cale.
În acest sens este practica constantă a Curții Supreme și nu există nici un temei serios și convingător pentru a se reveni asupra acestei practici.
În consecință, motivele de casare vădindu-se nefondate urmează a se respinge recursul declarat în cauză, menținându-se ca temeinică și legală soluția pronunțată de către instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC E.O. SA, sucursala de distribuție Slatina, împotriva sentinței civile nr. 94 din 29 martie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.