Non-payment of judicial stamp duty for annulment of appeal against enforcement of loan contract; mootness due to full repayment
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal in cassation, upholding the lower court's decision to annul the appellant's appeal for lack of stamp duty, thereby leaving the initial judgment granting the enforcement formula on the loan contract in force. The dispute involved a challenge to a decision of the Bucharest Court of Appeals, which had annulled the appellant's appeal against a first-instance ruling that registered a loan contract as an enforcement document due to non-payment of the required procedural tax. The court held that the appellant failed to prove payment of the stamp duty or eligibility for any exemption, citing Article 20 of Law No. 146/1997; consequently, the appellate court's annulment was legally justified. Furthermore, the court noted that the appeal was moot on the merits because documentary evidence indicated the loan had been fully repaid, removing the interest for the enforcement action.
Legislator headnote
AI generatedart. 306 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 146/1997; Non-payment of judicial stamp duty for annulment of appeal against enforcement of loan contract; mootness due to full repayment: Examinând recursul reclamantei din oficiu, conform art. 306 C. proc. civ. și prin prisma motivului invocat, se constată că, acesta este nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 18/2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamanta C.D. împotriva încheierii de investire cu formulă executorie a contractului de împrumut nr. 3123/2000 dată în dosarul nr. 1522/2003 de Judecătoria Ineu, dată în contradictoriu cu reclamantul P.N. și pârâtul C.S.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.D., recurs prin care a solicitat respingerea cererii de investire cu formulă executorie a contractului de împrumut, pentru considerentul că, într-un termen de grație de 6 luni de la declararea recursului, va achita împrumutul.
Examinând recursul reclamantei din oficiu, conform art. 306 C. proc. civ. și prin prisma motivului invocat, se constată că, acesta este nefondat.
Față de împrejurarea că, prin decizia recurată s-a dispus anularea ca netimbrată a cererii de apel, obiectul analizei recursului nu putea fi decât legalitatea acestei hotărâri. Ori, în condițiile în care, recurenta nu a făcut dovada achitării taxei de timbru datorate sau eventual, existența vreunui caz de scutire de la plata acestei taxe, rezultă că, instanța de apel a dispus în mod corect, bazat pe dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, anularea apelului.
De altfel și sub aspectul fondului, cererea de recurs nu se mai justifică deoarece, din înscrisurile de la filele 3, 11 și 12 recurs, rezultă că împrumutul a fost integral achitat astfel încât, nu mai există nici interes pentru eventuala admitere a prezentului recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienta C.D. împotriva deciziei civile nr.18 din 22 ianuarie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 mai 2005.