Constative property and superficies claims requiring joinder of all undivided co-owners for topographic demembration

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 9 decembrie 2002, reclamanta F. Hunedoara, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Consiliul local Certeju de Sus a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției „spații comerciale UJECOOP” situată la parterul blocului nr. 2 Certeju de Sus, în suprafață de 689 mp.

- să constate că reclamanta nu are drept de superficie asupra terenului aferent construcției „spații comerciale” pe durata existenței construcției.

- să dispună intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor dreptul de superficie asupra terenului aferent construcțiilor.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că spațiile comerciale au fost executate în perioada 1983–1987 în regie proprie, din fonduri de investiție proprii și din anul 1987 aceste spații au fost folosite numai de către unitatea lor.

În drept, acțiunea este întemeiată pe prevederile art. 111 C. proc. civ.

Judecătoria Deva, prin sentința civilă nr. 312 din 4 februarie 2004 a respins acțiunea formulată de către reclamantă.

A reținut instanța de fond că inițial reclamanta a solicitat constatarea dreptului de proprietate și a celui de superficie în legătura cu spațiile comerciale existente la parterul blocului nr. 2 și după ce expertul a constatat că aceste spații sunt la parterul blocului nr. 10, cu ocazia susținerii cauzei pe fond, reclamanta și-a modificat acțiunea, modificare considerată de către instanță ca fiind tardivă.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a declarat apel invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 971 din 16 iunie 2004, a respins apelul ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că din raportul de expertiză rezultă că spațiul în litigiu nu poartă nr. 2, ci numărul 10, că blocul are 3 scări și 12 apartamente.

A reținut deasemenea că pentru delimitarea spațiilor comerciale de părțile comune de folosință, este necesară acordarea unui număr nou topo reclamantei pe terenul proprietatea statului, în timp ce părțile comune de folosință vor rămâne pe numărul topo inițial.

Însă față de aceste concluzii tehnice ale expertului și pentru că se produce o desmembrare, s-ar fi impus ca reclamanta să cheme în judecată toate persoanele fizice și juridice care dețin cote-părți de proprietate în indiviziune din părțile comune ale blocului.

Deci numai în contradictoriu cu aceste persoane reclamanta ar fi putut să solicite constatarea dreptului său.

Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat apel, invocând prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Se susține că din precizarea făcută de către expert rezultă că blocul de locuințe nr. 2 este unul și același cu blocul nr. 10.

Se mai susține că în mod greșit instanța de apel a reținut că era necesar ca acțiunea să fi fost formulată în contradictoriu cu proprietarii tuturor apartamentelor din bloc, fiind suficient că a chemat în judecată Statul Român.

Recursul este nefondat.

Este de reținut că în mod legal și temeinic instanța de apel, față de constatările expertului tehnic, a reținut că pentru constatarea dreptului de proprietate și superficie și intabularea acestora, față de împrejurarea că blocul are 3 scări A, B și C și câte 12 apartamente pentru fiecare scară,

situate la 4 nivele, este necesar ca acțiunea să fie făcută în contradictoriu cu toate persoanele care dețin cote-părți indivize de proprietate.

Din aceste rezultă că este necesară o desmembrare a numerelor topo din C.F.

În consecință reclamanta nechemând în judecată persoanele mai înainte arătate, în mod corect acțiunea a fost respinsă.

De menționat că problema identității dintre numerele 2 și 10 ale blocului, față de împrejurarea mai înainte arătate, nici nu mai necesită să fie analizată mai ales că precizarea expertului are la bază „confirmarea la fața locului” a organelor Primăriei comunei Certejul de Susu.

Astfel fiind, având în vedere considerentele mai înainte arătate urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC F. Hunedoara împotriva deciziei civile nr. 971 A din 16 iunie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică astăzi, 26 aprilie 2005.