Criminal revision denied: exclusion of excessive penalty claims from extraordinary revision grounds and res judicata bar against recharacterizing as execution complaint
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's recusal appeal as unfounded, upholding the lower courts' rejection of the revision request and the original criminal conviction, while ordering the appellant to pay 100 RON in judicial costs to the state. The defendant challenged his 15-year imprisonment sentence (originally 10 years, increased on appeal) for aggravated theft, arguing that the appellate court had illegally imposed a six-year penalty exceeding the statutory five-year maximum at the time of the offense and subsequently attempted to recast the revision request as a complaint regarding the execution of the sentence. The court held that the revision procedure is strictly limited to the exceptional grounds enumerated in Article 394 of the Code of Criminal Procedure, which do not include mere errors in the application of legal penalties or recidivism aggravations; furthermore, the attempt to recharacterize the request as an execution complaint was barred by the *res judicata* effect of a prior definitive decision on the same matter.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 alin. (2) C. pen, art. 13 C. pen, art. 3859 pct. 171 C. proc. pen, art. 394 C. proc. pen, art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Criminal revision denied: exclusion of excessive penalty claims from extraordinary revision grounds and res judicata bar against recharacterizing as execution complaint: Examinând recursul declarat de condamnatul revizuient prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1585 din 13 decembrie 2005, Tribunalul București a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul S.C. împotriva sentinței penale nr. 119 din 6 aprilie 1998 a aceleași instanțe, prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsă ce i-a fost majorată la 15 ani închisoare prin decizia penală nr. 335/1998 a Curții de Apel București, secția I penală.
S-a reținut, în esență, că aplicarea unei pedepse de 6 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. c), e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., a fost posibilă în considerarea stării de recidivă, care este o stare de agravare a pedepsei ce permite adăugarea unui spor de până la 10 ani dacă maximul special este considerat neîndestulător, apreciindu-se că cererea de revizuire este nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul, reiterând criticile din cererea de revizuire, respectiv, aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele legale.
Prin decizia nr. 60 din 2 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca nefondat, apelul condamnatului revizuient, cu motivarea că în procedura revizuirii nu se pot face reaprecieri cu privire la legalitatea aplicării unor pedepse, inclusiv ca efect al art. 13 C. pen.
Împotriva acestor hotărâri, condamnatul revizuient a declarat recurs, în termen legal, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei respingeri a cererii, reiterând motivele din cererea introductivă și apel.
Examinând recursul declarat de condamnatul revizuient prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Cazurile de revizuire sunt prevăzute strict și limitativ de dispozițiile art. 394 C. proc. pen., acestea vizând descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în cauza a cărei revizuire se cere, de către un martor, un expert sau un interpret; declararea ca fiind fals a unui înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, sau un membru al completului de judecată, procurorul și persoana care a efectuat acte de cercetare penală să fi comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
În cauză, solicitarea condamnatului de a se constata că instanța de apel a aplicat o pedeapsă de 6 ani închisoare, mai mare decât maximul de 5 ani prevăzut de lege pentru infracțiunea de furt calificat la momentul săvârșirii acesteia și de a proceda la reducerea acesteia, urmare admiterii cererii de revizuire, nu este întemeiată și nu poate fi examinată în calea extraordinară de atac a revizuirii, neîncadrându-se în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Pe de altă parte, cererea formulată de recurent, depusă în scris la dosar cu ocazia soluționării recursului, în sensul ca instanța să califice corespunzător natura cererii sale și să o soluționeze ca atare, nu poate avea drept consecință aprecierea cererii ce face obiectul prezentei cauze drept contestație la executare, întrucât o astfel de cerere a fost deja soluționată prin sentința penală nr. 1201/2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 92 din 25 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, existând autoritate de lucru judecat.
Ca atare, văzând și prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul revizuientului condamnat, pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat, în baza prevederilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ce nefondat, recursul declarat de revizuientul S.C. împotriva deciziei penale nr. 60 din 2 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 100 lei RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 aprilie 2006.