Suspension of prison sentence for family reasons dismissed for lack of special circumstances

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1388/ F din 2 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 4941/2005, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat A.I., cu obligarea petentului la 60 lei la cheltuieli judiciare statului, din care 40 lei onorariu avocat s-au avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut prin cererea înregistrată la 9 august 2005, sub nr. 4941/2005, petentul condamnat A.I. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1525 din 2 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, pe motive familiale.

În susținerea cererii, petentul a arătat că este unicul întreținător al familiei sale, compusă dintr-o mamă bătrână și bolnavă, tatăl său fiind decedat; acesta a mai arătat că punerea sa în libertate pe o durată de 3 luni de zile ar putea ameliora situația mamei sale, întrucât deține două diplome de calificare, ca mecanic auto și respectiv electrician.

În dovedirea cererii, petentul a solicitat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul familiei sale, probă încuviințată de instanță.

Analizând cererea formulată de petentul condamnat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale în materie, instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată.

S-a reținut că din referatul socială întocmit de S.A.T. din cadrul Primăriei sectorului 3 București reiese că la adresa indicată de petentul condamnat locuiește doar mama acestuia, numita A.A. în vârstă de 68 ani, tatăl petentului fiind decedat din anul 1998. Mama petentului este pensionară (având o pensie de 340 lei) și suferă de cardiopatie ischemică și hipertensiune arterială. Apartamentul în care locuiește aceasta este format din două camere și dependințe, proprietate personală, condiții bune de locuit.

Față de cele reținute mai sus, instanța a apreciat că executarea în continuare a pedepsei închisorii de către petentul condamnat nu ar avea consecințe grave pentru familia acestuia, în sensul legii. Situația materială dificilă a mamei petentului condamnat este una de durată și nu poate ameliorată substanțial pe o durată de maxim 3 luni, pe care s-ar putea dispune o eventuală întrerupere a executării pedepsei și că petentul condamnat nu a făcut dovada posibilității obținerii, pe această perioadă, a unor câștiguri materiale ilicite considerabile, care să amelioreze situația familiei sale; împrejurarea că acesta are două calificări (oricum nedovedite), nu garantează în concret, chiar și în condițiile angajării petentului, posibilitatea obținerii unor astfel de venituri.

Împotriva cestei sentințe în termen legal a declarat apel condamnatul A.I. solicitând întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni pe motive familiale, întrucât tatăl său este decedat, iar mama sa este bolnavă și are venituri modice.

Prin decizia penală nr. 972/ A din 12 decembrie 2005, Curtea de Apel București, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat reținându-se că mama condamnatului locuiește într-un apartament proprietate personală, având condiții bune de locuit și chiar dacă are afecțiuni medicale și posibilități materiale reduse este sprijinită material de ceilalți doi fii ai săi.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs condamnatul reiterând aceleași motive din cererea introductivă cât și din apel.

Recursul este nefondat.

Aspectele rezultate ca urmare a efectuării anchetei sociale nu constituie împrejurări speciale în înțelesul dispozițiilor art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., pentru a justifica întreruperea executării pedepsei, astfel că în mod corect instanța a respins cererea ca nefondată.

În consecință, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 978/ A din 12 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 martie 2006.