High-risk drug trafficking sentencing, post-condemnation recidivism, and specific intent under Law No. 143/2000

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 904 din 1 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 6143/2004, s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul V.G. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpatul B.I. prin apărător, ca neîntemeiată.

1. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.G., la 11 ani închisoare, pentru trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 15 octombrie 2004 la zi.

2. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 16 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul B.I., la 5 ani închisoare, pentru trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul B.I., la un an închisoare, pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 756 din 7 iunie 2002, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la 19 iunie 2002, pe care o cumulează cu fiecare dintre pedepsele aplicate prin prezenta, rezultând 7 ani și 3 luni închisoare, respectiv 3 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv de la 15 iulie 2000 la 20 iulie 2000 (sentința penală nr. 756/2002) și de la 15 octombrie 2004 a zi.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea a 1,71 grame heroină cu cofeină și griseofulvin de la inculpatul V.G. și s-a constatat că restul drogurilor au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

În baza art. 357 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul V.G. a telefonului mobil și a cartelei SIM, aflate la D.G.P.M.B. serviciul C.J.E.O. și a sumelor de 100 Euro (două bancnote de 50 Euro seriile VO 3942668074 și SO 1639743874) aflate la D.G.P.M.B. – S.C.J.E.O., precum și a sumei de 1.000.000 lei consemnate cu recipisa nr. 43.30.01/04/40.6/000457 la C.E.C.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei onorariu apărător oficiu pentru inculpatul B.I.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 13 octombrie 2004, în urma unui denunț formulat de martorii W.A.K. și M.G.G. adresat D.G.P.M.B. - S.C.C.O.A. a fost organizat un flagrant, fiind depistat numitul B.I. comercializând droguri. Cu ocazia percheziției la domiciliul acestuia au fost ridicate 12 seringi hipotermice, care prezentau urme de heroină. Fiind audiat inculpatul B.I. a recunoscut că este consumator de heroină și că a vândut martorului denunțător W.A.K. un gram de heroină. Pentru a beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 inculpatul B.I. a formulat un denunț potrivit căruia persoana de la care se aprovizionează cu droguri se numește V.G.

Sub supravegherea lucrătorilor de poliție inculpatul B.I. l-a contactat pe inculpatul V.G. de la care a cumpărat 2 grame de heroină.

În baza autorizației emisă de Tribunalul București, s-a efectuat o percheziție la domiciliul inculpatului V.G., ocazie cu care într-o încăpere s-a găsit un pachet de țigări în interiorul căruia se afla o punguliță din material plastic ce conținea heroină, iar în portofel bani marcați, trecuți în procesul-verbal de capcanare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul B.I. și V.G., care au solicitat reducerea pedepselor.

Prin decizia nr. 683 din 15 septembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, s-a admis apelul declarat de inculpatul V.G., dispunându-se reducerea pedepsei la 7 ani și 6 luni închisoare, prin aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., fiind respins apelul inculpatului B.I.

Împotriva deciziei penale sus-menționate inculpații V.G. și B.I. au declarat recurs, solicitând reducerea pedepselor aplicate.

Critica va fi examinată în raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se că nu poate atrage casarea hotărârilor pronunțate.

Instanțele de judecată au reținut corect, fără dubiu și fără a exista o gravă eroare de fapt că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor de vânzare de droguri prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În favoarea inculpaților nu poate fi operată nici o reducere a pedepselor (care de altfel sunt situate sub limita minimă legală prin aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000) având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului B.I., atitudinea oscilantă pe parcursul cercetărilor a inculpatului V.G., încercând să denatureze adevărul și gradul de pericol social concret al faptelor sporit, de împrejurarea că acestea au fost comise în forma continuată.

În considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen., și art. 52 C. pen., se impune menținerea pedepselor aplicate, ca temeinice și legale.

Așa fiind, criticile formulate fiind nefondate în raport de considerentele prezentate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpații B.I. și V.G. vor fi respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., coroborat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedepse timpul arestării preventive la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.I. și V.G. împotriva deciziei penale nr. 683 din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.

Deduce din pedepsele aplicate ambilor inculpați timpul arestării preventive de la 15 octombrie 2004 la 15 decembrie 2005 iar pentru inculpatul B.I. și de la 15 iulie 2000 la 20 iulie 2000.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2005.