Legality of smuggling conviction under old customs law despite decriminalization in subsequent code and rejection of tax evasion and bribery defenses in organized border fraud.

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București s-a dispus următoarele:

Condamnarea inculpaților:

Civ. T.R. zis R., la:

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., și art. 34 lit. b) C. pen., și a art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv începând cu 5 mai 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

S-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata de 6 (șase) ani ce constituie termen de încercare cu respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta în prima zi lucrătoare a fiecărei luni la Poliția orașului Darabani, județul Botoșani;

- la același organ de poliție va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și schimbarea locului de muncă;

- la cererea organului de poliție va comunica orice informații solicitate pentru a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

2. Civ. M.G., la:

- 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii începând cu 8 mai 1005 și în continuare arestul preventiv până la 19 iunie 1996, inclusiv.

3. Civ. O.M., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv, începând cu 8 mai 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

4. Civ. B.R.D., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

5. Civ. C.C., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

În baza art. 33 lit. b) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus durata reținerii și arestul preventiv începând cu 8 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

6. Civ. D.B.N. zis B., la:

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la 16 mai 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

7. Civ. T.E. zis S., la:

- 5 ani închisoare, pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-au interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la 25 iunie 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

8. Civ. S.L.G. zis G.A., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv începând cu 29 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

9. Civ. P.I.D. zis D. sau J., la:

- 2 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 25 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

10. Civ. M.C., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 9 octombrie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

11. Plut. maj. rez. G.V. zis V., la:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada de la 28 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

12. Col. rez. H.G., la:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada arestului preventiv de la 19 iulie 1995 la 7 august 1995, inclusiv.

13. Civ. C.I.C. zis B., la:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiune prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

I-au fost interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. I s-a dedus durata reținerii din 5 iulie 1995 și, în continuare, arestul preventiv până la 16 ianuarie 1996, inclusiv.

14. Lt. col. D.M., zis M. la:

- 5 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-auz fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

15. Plut. rez. B.C. la:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. I s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv de la 28 iunie 1995 la 19 iunie 1996.I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

16. Plut. rez. M.I., la:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. I s-a dedus arestul preventiv începând cu 28 iunie 1995 și până l 19 iunie 1996.I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

17. Plut. rez. I.C.M., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

1. - s-a dedus arestul preventiv începând cu 20 iunie 1995 și până la 19 iulie 1996 achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților civili T.R., M.G., O.M., B.R.D., T.E., S.L.G., P.I.D., col. rez. H.G., lt. col. D.M. și plut. rez. I.C.M., ori pentru complicitate la această infracțiune, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților plut. maj. rez. G.V. și civ. C.I.C.

2. Pe baza probelor administrate, s-a stabilit că inculpatul T.R., în perioada octombrie 1994 – 1 mai 1995, a introdus în țară ilegal cantitatea totală de 783 baxuri de țigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 21.614.328 lei (sumă calculată la data constatării), țigări pe care le-a depozitat și vândut în România în numele firmei sale, fără a evidenția în contabilitatea acesteia operațiunile comerciale efectuate, prin aceasta eludând plata impozitelor, taxelor și contribuțiile legale.

La această activitate infracțională s-au asociat, de la început sau pe parcursul desfășurării ei și inculpații M.I.P., B.R.D., O.M., D.N. B.D., P.I.D., M.C., H.G., I.I.C., precum și numiții Ț.V., P.V., C.D., C.E.

Astfel, în toamna anului 1994, inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului T.E., a făcut cunoștință cu inculpatul H.G., fost colonel de poliție la I.P.J. Suceava.

Acesta avea depozitate în garajul locuinței sale 200 baxuri cu țigări Monte Carlo, aparținând cetățenilor ucrainieni Ț.V. și P.V.

În locuință inculpatul H.G., inculpatul T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetățeni ucrainieni, din discuțiile cu aceștia aflând despre posibilitățile, modalitățile și avantajele aducerii și valorificării în România prin contrabandă de țigări străine.

Întrevăzând obținerea unor câștiguri mari și rapide, T.R. s-a hotărât să se asocieze cu cetățenii ucrainieni pentru a participa în nume propriu la organizarea și desfășurarea activităților de contrabandă cu țigări.

Astfel, așa cum rezultă din declarațiile vamale de intrare în Ucraina ale inculpatului T.R., precum și din ștampilele aplicate la vamă pe pașapoartele sale, acesta, începând cu luna septembrie 1994, având asupra sa valută, s-a deplasat de mai multe ori în Ucraina pentru a cumpăra țigări străine.

Prin intermediul lui Ț.V. și P.V., inculpatul T.R. a cunoscut pe inculpatul M.I.P. (consătean cu Ț.V.), pe C.D., precum și pe alți cetățeni ucrainieni rămași neidentificați (V., V., V.), toți aceștia fiind implicați în contrabanda cu țigări între Ucraina și România.

Prin intermediul său împreună cu aceștia, inculpatul T.R. a cumpărat mai multe cantități de țigări străine de diverse mărci, care au fost depozitate la domiciliul inculpatului M.I.P. sau Ț.V., aceștia locuind într-o localitate între Cernăuți – Ostrița.

De comun acord cu C.D., Ț.V. și M.I.P., inculpatul T.R. a acceptat ca inculpatul B.R.D. să adere la grupul lor.

Acest lucru s-a datorat faptului că inculpatul B.R.D. era prieten de familie cu L.I., patronul SC P.C. SRL, care avea în dotarea societății un depozit gol de mărfuri pe care inculpații urmau să-l folosească.

Cumpărarea țigărilor se făcea de către inculpatul T.R. sau de către ceilalți cetățeni ucrainieni, în funcție și de măsura solicitărilor beneficiarilor din România.

Întrucât introducerea țigărilor în România fără forme legale și fără plata taxelor vamale nu se putea face decât prin mituirea unui vameș sau polițist din Vama Siret, pentru „a livra” la timp marfa, trecerea prin vama română era „asigurată” de oricare dintre membrii grupului de contrabandiști, care avea „legătură” cu vreunul dintre vameșii sau lucrătorii de poliție din tura în care se intenționa introducerea țigărilor în România, indiferent cui aparțineau acestea. De obicei, în Vama Siret, când erau vameși sau polițiști „cunoscuți”, se intra cu mai multe (2-6 microbuze) încărcate cu țigări, aparținând unor persoane diferite.

Printre vameșii și lucrătorii de poliție din Vama Siret cu care au „lucrat” membrii grupului inculpatului T.R. au fost inculpatul I.C.M. (ginerele șefului Vămii Siret), inculpatul plut. maj. G.V., inculpatul (vameș) C.I.C., vameș S.M. (decedat).

După organizarea activității inculpații T.R., B.R.D., M.I.P. și numiții Ț.V. și P.V. au început să facă transporturi cu țigări spre România.

Între timp, inculpatul T.R. își înființase societățile comerciale R. SRL și J.P. SRL în contabilitatea cărora până la data arestării sale nu a înregistrat nici o operațiune comercială.

În luna decembrie 1994, inculpații T.R. și B.R.D. s-au deplasat în două rânduri pentru a prelua și introduce în România țigări.

De ambele dăți, declarațiile vamale de tranzit au fost întocmite pe numele lui C.D., astfel încât să nu se plătească în Ucraina taxe vamale. De asemenea, transportul a fost efectuat cu microbuze închiriate de la Cernăuți.

1. Primul transport a fost de 200 baxuri țigări Hollywood cumpărate din banii inculpaților T.R., B.R.D., Ț.V. și C.D. Aceste țigări au fost introduse în România fără plata taxelor vamale, cu ajutorul inculpatului plut. maj. G.V., care a pretins de la inculpatul B.R.D. suma de 3.500 dolari S.U.A. pentru a lăsa să treacă prin vamă, necontrolat și fără îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări și persoanele care însoțeau transportul.

În același timp, pentru a se asigura că faptele sale nu vor fi descoperite, inculpatul plut. maj. G.V. s-a oferit să „escorteze”, cu mașina proprietate personală marca Volkswagen de culoare albastră, pe inculpați și microbuzul cu țigări până la locul de depozitare al acestora, care era grajdul locuinței din comuna Dersca a numitului C.D.

După îndeplinirea misiunii, inculpatul G.V. a primit de la inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului B.R.D., din greșeală, 3.600 dolari S.U.A.

La efectuarea calculelor privind cheltuielile, inculpatul T.R., dându-și seama că i-as dat din eroare 100 dolari S.U.A. în plus, l-a trimis la Siret pe inculpatul B.R.D. pentru a-i cere de la inculpatul G.V., acesta restituind cei 100 dolari S.U.A. fără a face vreo discuție.

Aceste țigări au fost vândute de inculpatul T.R., conform propriei declarații făcute cu ocazia confruntării cu inculpatul M.I.P., numitului P.V. din București, fără a întocmi forme legale și fără a evidenția acest lucru în contabilitatea firmei sale.

Identificarea inculpatului G.V. ca fiind lucrătorul de poliție din Vama Siret care a pretins și primit cei 3.500 dolari S.U.A. în scopurile arătate mai sus s-a făcut pe baza recunoașterii acestuia din grup de către inculpatul B.R.D., în prezența avocatului.

Cu ocazia confruntării care s-a făcut între inculpatul B.R.D. și inculpatul G.V., inculpatul B.R.D., pe lângă celelalte aspecte menționate în declarațiile anterioare, a precizat că cei 100 dolari S.U.A. dați în plus inculpatului G.V. au fost recuperați de la acesta în cursul aceleiași nopți, când s-a întors cu microbuzul la vamă, pentru că acesta trebuia să părăsească România în aceeași tură.

Acest aspect are relevanță nu numai în cazul faptelor comise de inculpatul G.V., ci pentru întreaga cauză, constituind un mod de operare stabilit de inculpați pentru a nu li se descoperi faptele.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a 200 baxuri de țigări străine a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 5.890.560 lei.

2. Cel de-al doilea transport efectuat în luna decembrie 1994 de către inculpații T.R. și B.R.D. a fost de 70 baxuri de țigări Hollywood cumpărate din banii celor doi inculpați și ai lui Ț.V. zis V. (neidentificat până în prezent, la fel ca și P.V.).

Acest transport a fost introdus în România fără documente legale și fără plata taxelor vamale cu ajutorul inculpatului I.C.M. care a pretins și primit de la inculpatul T.R. suma de 2.500 dolari S.U.A., lăsând să treacă prin vamă, necontrolat și fără îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări, precum și persoanele care însoțeau transportul.

Identificat, inculpatul I.C.M. ca fiind lucrător de poliție din Vama Siret care a pretins și primit pe baza recunoașterii acestuia din grup, de către inculpatul T.R., în prezența a doi avocați.

Cu ocazia confruntării care s-a făcut între inculpatul I.C.M. și inculpatul T.R., acesta din urmă, pe lângă alte aspecte menționate în declarațiile anterioare, face precizarea că, despre faptul că I.C.M. se pretează la a pretinde și primi diferite sume de bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu a aflat de la prietenul său C.E.

Această precizare, pe lângă importanța pe care o prezintă în raport de faptele comise de inculpatul I.C.M., are relevanță în raport de întreg ansamblul probator al cauzei, demonstrând modul de „întrajutorare” practicat între ei de contrabandiști.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a celor 70 baxuri de țigări străine a fost calculată (la data descoperirii faptelor) de către Ministerul de Finanțe prin organele sale de specialitate ca fiind de 2.061.696 lei.

După trecerea microbuzului cu țigări prin vamă în modul descris mai sus, inculpații T.R. și B.R.D., care se aflau în autoturismul celui din urmă inculpat, au dirijat transportul către orașul Suceava.

Acest transport era însoțit, pe lângă cei doi inculpați și de către Ț.V. care se afla în microbuz lângă șofer.

Pe drum, aproape de intrarea în orașul Siret, în jurul orelor 24,00, microbuzul a fost oprit de către inculpatul plut. M.I. și plut. B.C., subofițeri la Poliția orașului Siret, care se aflau pe șosea lângă un autoturism marca Mercedes de culoare albă.

Ca urmare a controlului efectuat și ca urmare a discuțiilor purtate cu inculpații, cei doi subofițeri au constatat că în microbuz sunt transportate țigări fără forme legale.

La insistențele inculpatului T.R., cei doi subofițeri au acceptat să nu întocmească proces-verbal de constatare și să le confiște marfa, căzând de acord ca a doua zi dimineață, în jurul orelor 06,00, să se reîntâlnească în centrul orașului Siret, pentru a „negocia prețul” neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Ca măsuri de precauție, cei doi subofițeri au luat pașapoartele tuturor persoanelor care însoțeau acest transport, urmând a le restitui după primirea banilor.

După ce i-au convins pe cei doi subofițeri să nu le confiște marfa, inculpații au mers în orașul Suceava, unde, în toiul nopții, au descărcat țigările în garajul inculpatului H.G.

A doua zi dimineață, în jurul orelor 06,00, conform înțelegerii, inculpații T.R. și B.R.D. s-au întâlnit cu cei doi subofițeri în centrul orașului Siret, unde aceștia îi așteptau.

Cei doi subofițeri s-au suit în mașina inculpatului M.I. (Mercedes de culoare albă) și au plecat spre ieșirea orașului Siret, în direcția spre municipiul Suceava. La ieșirea din orașul Siret cei doi subofițeri au oprit mașina fiind urmați de cei doi inculpați care se aflau în autoturismul inculpatului B.R.D.

Inculpatul T.R. s-a dus la mașina celor doi subofițeri care-l așteptau și a discutat cu aceștia suma pe care o pretind, pentru a le restitui și pașapoartele.

Inculpatul T.R. le-a oferit inițial 100.000 lei, în cele din urmă convenind să le dea 200.000 lei.

Primind banii, inculpatul B.C. și M.I. au restituit inculpatului T.R. pașapoartele reținute. Identificarea inculpaților M.I. și B.C., ca fiind lucrători de poliție care au pretins și primit cei 200.000 lei în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoașterii acestora dintr-un grup format din 20 subofițeri îmbrăcați civili sau în uniformă militară, de către inculpații T.R. și B.R.D.

Cu ocazia confruntării care s-a efectuat între inculpații T.R. și B.R.D. pe de o parte, și inculpații M.I. și B.C., ca de altfel și cu ocazia declarațiilor date anterior, mituitorii au declarat că nu-i cunosc după nume pe cei doi subofițeri, singura dată când au discutat și s-au văzut cu aceștia fiind ziua când au fost nevoiți să le dea cei 200.000 lei drept mită.

De asemenea, mituitorii au mai precizat amănuntul că cei doi subofițeri se aflau cu un autoturism marca Mercedes de culoare albă, amănunt pe care cercetările ulterioare l-au confirmat, M.I. fiind proprietarul unei asemenea mașini.

Marfa a fost depozitată în garajul inculpatului H.G. care a primit pentru acest lucru suma de 100 dolari S.U.A.

Inculpatul T.R. a vândut aceste țigări fără forme legale și fără a face vreo înregistrare în contabilitatea firmei sale, în condiții în care nu au putut fi elucidate.

3. În luna ianuarie 1995, inculpații T.R., B.R.D., M.I.P. și numitul Ț.V. au mai organizat un transport de țigări, de această dată fiind vorba de 125 baxuri de țigări Pall Mall.

Sumele de bani (în valută) necesare achiziționării acestor țigări au fost avansate de inculpații T.R. (18.000 dolari S.U.A.) și B.R.D. (2.000 dolari S.U.A.), M.I.P. (6.000 dolari S.U.A.) și Ț.V. (17.000 dolari S.U.A.).

Banii de la inculpații T.R. și B.R.D. au fost luați de către Ț.V., care s-a deplasat special în acest scop la Suceava, la domiciliul lui T.R.

Procurarea efectiv a țigărilor și introducerea lor în Ucraina a fost făcută de Ț.V.

Declarația vamală de tranzit prin Ucraina a fost obținută de inculpatul M.I.P., fiind întocmită pe numele lui C.D.

După procurarea țigărilor și depozitarea lor în comuna Ostrița, Ț.V. l-a anunțat telefonic pe inculpatul T.R., care s-a deplasat în Ucraina pentru a aranja preluarea, transportul și introducerea țigărilor în România.

Transportul țigărilor s-a făcut cu un microbuz, înmatriculat în Ucraina, închiriat special în acest scop.

Până la Vama Porubnoe țigările au fost însoțite de inculpații T.R., Ț.V. și fratele inculpatului M.I.P. (V.) în vamă fiind așteptat de inculpatul B.R.D.

Odată cu microbuzul inculpaților, în Vama Porubnoe au mai venit și alte două microbuze încărcate cu țigări de contrabandă, aparținând unor cetățeni ucrainieni, dintre care inculpatul T.R. cunoștea pe un anume M. (rămas neidentificat).

Întrucât în Vama Siret nu se nimerise să fie tura I.C.M., pe care-l cunoștea inculpatul T.R., cetățeanul ucrainian M. s-a oferit să „aranjeze” el trecerea ilegală a țigărilor în România, atât pentru el cât și pentru inculpați.

În acest sens, M. a trecut cu vameșul S.M. (zis M.) în prezent decedat, care a fost de acord ca în schimbul a câte 2000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz cu țigări, să faciliteze intrarea acestora în România, fără întocmirea vreunei formalități vamale.

După o așteptare de câteva ore, când s-a ivit un moment prielnic, în sensul că Vama Siret nu era aglomerată, vameșul S.M. le-a făcut semn că pot intra în vamă și trece fără probleme.

La rândul lor, inculpatul T.R. și M. au făcut semn celor din microbuz să vină în vamă, trecerea acestora fiind aranjată. În legătură cu acest aspect sunt de făcut unele sublinieri.

Microbuzele încărcate cu țigări, care se doreau a fi introduse ilegal în România, veneau în Vama Porubnoe de regulă noaptea, când activitatea în vamă era redusă.

Până când se găseau „soluții” pentru trecerea microbuzelor prin vamă, fără îndeplinirea formalităților legale și pentru „gardarea” (escortarea) acestora până la locurile de depozitare, autovehiculele respective așteptau fie în Vama Porubnoe, fie după aceasta în zona neutră, cu fața spre vama ucrainiană, ca și cum ar fi părăsit teritoriul României.

Având în vedere operativitatea cu care trebuia să se treacă prin vamă, precum și distanța relativ mare dintre punctul vamal românesc și locurile de așteptare a microbuzelor, între contrabandiști s-a instituit un sistem de semnale luminoase.

Astfel, un cerc făcut cu lanterna însemna „stare de așteptare”, balansarea lanternei în plan vertical însemna că se poate trece, iar mișcarea lanternei în plan orizontal însemna că „nu s-a putut face nimic și se impune reîntoarcerea la Cernăuți”.

După trecerea prin Vama Siret fără nici un fel de control al documentelor sau al mărfurilor, microbuzele s-au deplasat spre locurile de depozitare din Suceava, având ca „antemergător” pe un subofițer de la Serviciul de Circulație al orașului Siret – C. (rămas neidentificat), care era la volanul unui autoturism marca Opel Ascona de culoare verde.

Acest subofițer fusese anunțat de „misiunea” ce trebuia să o îndeplinească de către vameșul S.M., care în acest fel dorea să prevină orice complicații s-ar fi ivit pe traseu și care ar fi condus la descoperirea faptelor sale.

Țigările au fost descărcate din microbuzul cu care venise inculpatul T.R. în garajul unui vecin al inculpatului H.G., ale căror chei acesta le avea asupra sa, contra sumei de 150 dolari S.U.A.

După descărcarea țigărilor, inculpatul T.R. s-a întors cu autoturismul său la Vama Siret, dându-i vameșului S.M. suma pretinsă de acesta pentru „serviciul” făcut prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, și anume 2.000 dolari S.U.A., precum și alți 200 dolari S.U.A. pentru serviciile făcute de subofițerul C.

Din aceste țigări, inculpatul M.I.P. a vândut personal 50 baxuri lui F.V., venind special în acest sens în Suceava la garajul inculpatului H.G.

Restul de țigări a fost vândut de inculpatul T.R. unui anume P. din Pitești și lui P.V. din București (rămași neidentificați).

Toate țigările au fost vândute de inculpat fără forme legale și fără înregistrare în contabilitatea firmei sale a acestor operațiuni comerciale.

Profitul obținut din comercializarea ilicită a acestor țigări s-a împărțit între investitori, după scăderea „cheltuielilor” aferente, banii fiind duși de această dată de inculpatul T.R. în Ucraina și dați lui Ț.V., care la rândul său i-a împărțit cu inculpatul M.I.P.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român, prin introducerea în mod fraudulos a celor 125 baxuri de țigări Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 6.431.880 lei.

4. Până la sfârșitul lunii martie 1995, inculpații nu au mai efectuat nici un transport de țigări, întrucât vânzarea acestora a fost lentă, neputându-se reîntregi „fondul de rulment” pe care inculpați8i îl reinvesteau în achiziționarea unor noi cantități de marfă.

Abia la sfârșitul lunii martie 1995, s-au încasat banii pe țigările vândute, astfel încât s-a procedat la organizarea unui nou transport.

Între timp, inculpatul B.R.D. s-a retras din afacere, motivul pe care acesta îl precizează în declarațiile date fiind acela că inculpatul T.R. îl amâna cu plata profitului rezultat din ultimul transport.

Tot în această perioadă, inculpații T.R., M.I.P. și numitul Ț.V. au fost nevoiți să-l accepte în grupul lor pe inculpatul O.M., care s-au asociat cu ceilalți făptuitori venind cu o contribuție personală de 11.000 dolari S.U.A. avuți împreună de inculpații T.R., M.O.P. și numitul Ț.V.

Fiind anunțat de un prieten de-al său că la Kiev a găsit o sursă de unde pot procura, en gros, țigări Monte Carlo la un preț mai mic, dar fără documente legale, inculpatul M.I.P. a luat banii de la Ț.V. După care s-a deplasat la Kiev, de unde a cumpărat 394 baxuri de astfel de țigări.

Conform planului prestabilit. Ț.V. a făcut rost de mijloc de transport al țigărilor, ducându-se după inculpatul M.I.P. la Kiev.

Cei doi au transportat și depozitat marfa la domiciliul inculpatului M.I.P. din satul Ostrița.

Din aceste țigări, 120 baxuri au fost luate și valorificate de Ț.V. în împrejurări neelucidate, restul de țigări urmând a fi introduse și valorificate ilegal în România.

Introducerea și găsirea operativă a unor clienți cărora să li se vândă marfa cădea în sarci9na inculpatului T.R. conform „schemei de organizare”, acesta urmând a ține în permanență legătura cu inculpatul M.I.P. pentru a-l anunța când va „rezolva” problemele.

La începutul lunii aprilie 1995, inculpatul T.R. a luat legătura în mai multe rânduri cu inculpatul C.I.C. zis B. (vameș) care i-a spus că, în noaptea de 12 aprilie 1995, este posibilă trecerea microbuzului cu țigări.

Imediat inculpatul T.R. a luat legătura cu inculpatul M.I.P. pe care l-a anunțat să vină cu țigările în vamă, în noaptea de 12 aprilie 1995.

Inculpații M.I.P. și C.D. s-au ocupat de obținerea declarației vamale de tranzit a țigărilor pe teritoriul Ucrainei, aceasta fiind întocmită pe numele lui C.D. pentru 230 baxuri țigări Monte Carlo și 20 baxuri țigări Pall Moll.

Inculpatul M.I.P. a închiriat un microbuz înmatriculat sub nr. 0109 MO și împreună cu C.D. au dus țigările în vama Porubnoe, în seara zilei de 12 aprilie 1995, aici așteptându-l inculpații T.R. și O.M.

Conform indicațiilor inculpatului C.I.C. (B.) microbuzul a așteptat în zona vămii Porubnoe, până când, prin semnalele prestabilite făcute cu lanterna, putea să intre și să treacă prin Vama Siret fără probleme.

Acest lucru s-a întâmplat, în jurul orelor 01,00 – 02,00 noaptea, atunci când „șeful de tură de la vameși a mers să se odihnească” nemaifiind trafic.

Nici de această dată nu s-a întocmit nici o formalitate legală care să ateste trecerea prin vamă a microbuzului încărcat cu țigări și a persoanelor care-l însoțeau și nici un control al documentelor (pașapoarte sau al mărfii).

Pentru „escortarea” acestui transport, inculpatul T.R. „a angajat” doi subofițeri de poliție, îmbrăcați în uniformă, rămași neidentificați, pe care i-a găsit într-un bar din orașul Siret.

După trecerea prin vamă, microbuzul în care se afla alături de șofer M.I.P. și T.R. a fost dirijat de acesta din urmă, către municipiul Suceava.

Pe drum, inculpații s-au întâlnit și cu inculpatul O.M. pe care-l trimiseseră să facă rost de „antemergători”.

Țigările au fost descărcate în depozitul numitului L.N. de către M.I.P. și O.M., timp în care inculpatul T.R. s-a reîntors la Vama Siret și i-a dat lui C.I. suma pretinsă de acesta pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și anume 5.000 dolari S.U.A.

În aceeași noapte, în timp ce inculpatul T.R. se afla la Vama Siret, microbuzul s-a reîntors pentru a părăsi România.

Întrucât întârziase cam mult, inculpatul C.I.C. nu i-a permis ieșirea din țară, acest lucru făcându-l în următoarea tură, când el a fost de serviciu.

Identificarea inculpatului C.I.C., cunoscut sub porecla B., ca fiind vameșul care a pretins și primit cei 5.000 dolari S.U.A. în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoașterii dintr-un grup de persoane de către inculpatul T.R.

Profitul obținut prin comercializarea ilicită a țigărilor a fost împărțit între investitori după scăderea „cheltuielilor” aferente, banii cuveniți cetățenilor ucrainieni fiind duși personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., așa cum s-a menționat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el și inculpatul T.R.

Profitul obținut prin comercializarea ilicită a țigărilor a fost împărțit între investitori după scăderea „cheltuielilor” aferente, banii cuveniți cetățenilor ucrainieni fiind duși personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., așa cum s-a menționat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el și inculpatul T.R.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a țigărilor Monte Carlo și Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor, prin organele sale de specialitate ca fiind de 7.230.192 lei.

Aceste țigări au fost valorificate în România de către inculpatul T.R., în această activitate implicându-l și pe inculpatul D.B.N. care domicilia în municipiul Pitești și avea constituită SC G.M. SRL și care-i fusese coleg de facultate și prieten.

Întrucât firma sa „dăduse faliment”, la propunerea inculpatului T.R., inculpatul D.B.N., la începutul lunii aprilie 1995 a venit din municipiul Suceava, locuind în apartamentul închiriat de T.R. de la F.N.

În discuțiile purtate, inculpatul T.R. i-a adus la cunoștință inculpatului D.B.N. faptul că desfășoară o activitate de contrabandă cu țigări care i-a adus, în câteva luni, un profit de 18.000 dolari S.U.A., propunându-i să-l ia ca asociat.

Pentru început inculpatul T.R. a convenit cu inculpatul D.B.N. ca acesta să participe la „afaceri” pe segmentul care-l reprezenta, găsirea unor clienți noi și vânzarea (distribuirea) țigărilor fie cu acte, fie fără acte, în acest din urmă caz actele întocmite fiind fictive, instruindu-l în acest sens.

Prin acceptarea de către inculpatul D.B.N. a propunerilor făcute de inculpatul T.R., se câștiga o nouă piață de distribuire ilicită a țigărilor în zona municipiului Pitești, unde până în aprilie 1995 acesta locuise și își desfășurase activitatea comercială.

Pe baza ajutorului acordat de inculpatul D.B.N., inculpatul T.R. a început să se ocupe și de vânzarea țigărilor introduse ilicit în România de alte grupuri de contrabandiști, care nu reușiseră să-și formeze propria rețea de comercializare a țigărilor.

Cercetările efectuate în cauză au reușit să stabilească participarea inculpatului D.B.N. la vânzarea unora dintre țigările aduse în România, prin contrabandă, fie de inculpatul T.R., fie de alte persoane, în două cazuri, dar participările acestuia la activitatea infracțională sunt mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate „Aviz de însoțire a mărfii” aparținând SC C. SRL în care numele său apare în mai multe astfel de avize în calitate de delegat „transportator” a diferite cantități de țigări.

Astfel, în luna aprilie, inculpatul D.B.N., în realizarea „sarcinilor” ce-i reveneau a luat legătura cu numitul N.A. din municipiul Pitești, patronul SC S.C. SRL, oferindu-i acestuia spore vânzare țigări străine la un preț convenabil și anume 1.950 lei pachetul de Malboro și 620 lei pachetul de Monte Carlo.

Acceptând oferta, N.A. a luat legătura cu T.R. și D.B.N. pentru a stabili modalitatea de preluare și plată a țigărilor și cantităților disponibile.

Inculpații i-au comunicat că sunt de vânzare 26 baxuri țigări Malboro și 4 baxuri Monte Carlo, livrarea și plata urmând a se face la Suceava.

În ziua de 28 aprilie 1995, N.A. l-a trimis la Suceava cu autoturismul Dacia 1304, papuc, și cu suma de 26.600.000 lei, pe numitul S.A., administratorul societății sale.

Ajungând la Suceava, S.A. s-a întâlnit cu inculpatul T.R., care l-a condus într-o parcare, unde, se afla cu un autoturism marca Dacia 1300 cu geamuri fumurii, plină cu țigări.

Țigările din această mașină, inculpatul T.R. și S.A. le-au transportat în autoturismul cu care venise S.A., în total 26 baxuri Malboro și 4 baxuri Monte Carlo.

După ce a primit 26.600.000 lei, în fața martorului S.A., inculpatul T.R. a completat un formular de „aviz de însoțire a mărfii” în care a trecut ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC S.C. SRL și ca delegat pe S.A. cu mențiunea numărului autoturismului. Urma ca a doua zi inculpatul T.R. să trimită factura, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Cantitatea de țigări cumpărate, N.A. a introdus-o în gestiune, întocmind note de recepție, după care a transportat-o la punctul de vânzare din București.

Țigările „vândute” de inculpatul T.R. au fost ridicate și indisponibilizate de către organele de poliție, N.A. solicitând restituirea sumei de 26.600.000 lei.

Al doilea caz în care inculpatul D.B.N. a participat la comercializarea de țigări, se prezintă astfel:

În luna aprilie 1995, un cetățean ucrainian, rămas neidentificat (K.) a introdus prin contrabandă în România o cantitate de țigări de mărci diferite, pe care le-a depozitat în comuna Negostina, la martorul H.I.

La recomandarea inculpatului M.I.P., K. a acceptat ca aceste țigări să fie valorificate în România de inculpatul T.R., acest lucru fiind adus la cunoștința lui T.R. care a fost de acord.

Întrucât nu putea să se ocupe personal de vânzarea acestor țigări l-a desemnat pe inculpatul D.B.N. să rezolve problema în sensul luării țigărilor din comuna Negostina, transportarea la București și predarea lor unor cetățeni arabi. Pentru transportul țigărilor cei doi inculpați au apelat la inculpatul P.I.D., proprietarul microbuzului care avea cunoștință de caracterul ilicit al comerțului cu țigări practicat de către inculpați și care, în schimbul unor sume de bani, nedeclarate la organele financiare de stat ca venituri impozabile, acceptă să efectueze astfel de transporturi.

În ziua de 28 aprilie 1995, inculpații D.B.N. și P.I.D. s-au deplasat în comuna Negostina de unde au încărcat microbuzul cu 67 baxuri țigări Dunhill în valoare de 41.540.000 lei, pe care le-au transportat până în orașul Suceava.

Pentru a avea „documente justificative” pe acest traseu, inculpatul D.B.N. a întocmit „avizul de însoțire a mărfii” nr. 537162 (fără dată pe copie) trecând ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC G. SRL și ca delegat P.I.D. cu mențiunea nr. autovehiculului cu care se efectua transportul, după care l-a semnat în fals pe inculpatul T.R.

Aceste tipizate de avize îi fuseseră date anterior inculpatului D.B.N., ștampilate în alb, de către inculpatul T.R. pentru ca acesta să le folosească în mod special în scopul menționat mai sus.

La Suceava, aceste țigări au fost transbordate în alt microbuz, marca Mercedes cu număr de București, destinația lor rămânând necunoscută.

Pentru acest transport, inculpatul P.I.D. a primit de la inculpatul D.B.N. suma de 60.000 lei, bani pe care nu i-a declarat ca venit impozabil.

În aceeași zi, la solicitarea inculpatului D.B.N., inculpatul P.I.D. l-a însoțit din nou pe acesta în comuna Negostina pentru a lua restul de țigări rămase, pentru a le transporta la București.

S-au mai încărcat 67 baxuri cu țigări Dunhill pe care cei doi inculpați le-au dus direct la București, unde au ajuns, în jurul orelor 08,00, în ziua de 29 aprilie 1995.

D.B.N. a vândut țigările în zona Complexului E. unor arabi.

După descărcarea țigărilor, inculpatul D.B.N. i-a dat inculpatului P.I.D. suma de 200.000 lei, bani pe care acesta, de asemenea, nu i-a declarat ca venit impozabil.

Parte din banii rezultați, circa 13.500 dolari S.U.A. au fost dați de inculpatul D.B.N. la indicația inculpatului T.R. unui cetățean ucrainian.

Și de această dată, pentru a nu avea probleme la un eventual control pe traseu, inculpatul D.B.N. a luat din carnetul de formulare tipizate al SC C. SRL și a completat cu date nereale „avizul de însoțire al mărfii” nr. 537163 din 28 aprilie 1995, trecând ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC T. SRL Bușteni, ca delegat P.I.D., semnându-l în fals pe inculpatul T.R.

Verificările efectuate la SC T. SRL Bușteni au stabilit că această firmă nu a primit niciodată țigări de la SC C. SRL sau de la alte firme ale inculpaților, astfel încât mențiunile făcute de inculpatul D.B.N. apar ca fiind nereale în scopul neidentificării operațiunilor comerciale efectuate și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat.

5. Inculpatul T.R. nu s-a putut ocupa personal de livrarea transporturilor de țigări efectuate de inculpatul D.B.N., deoarece la data de 27 aprilie 1995, împreună cu O.M., plecase în Ucraina (așa după cum rezultă din ștampilele aplicate pe pașapoarte) pentru a organiza un nou transport de țigări în România, de această dată fiind vorba de 158 baxuri țigări marca Camel.

Până în Ucraina, inculpații au mers cu autoturismul inculpatului T.R.

În Ucraina, inculpații s-au întâlnit cu V., V. și K., stabilind să cumpere țigările Camel cu 240 dolari S.U.A. bax de toți banii pe care-i aveau asupra lor (aproximativ 38.000 dolari S.U.A., 11.000 dolari S.U.A. aparținând inculpatului O.M. și 17.000 dolari S.U.A. aparținând inculpatului T.R.

După predarea banilor cetățenilor ucrainieni, inculpatul T.R. s-a întors în România, iar inculpatul O.M. s-a deplasat cu cetățenii ucrainieni la Vama Chemenita dintre Ucraina și Moldova.

Aici, inculpatul O.M. a întocmit o declarație vamală de tranzit, nereală, privind 7.900 cartușe țigări Camel, după care împreună cu cetățenii ucrainieni s-a întors în localitatea Ostrița, unde erau deja depozitate aceste țigări, pentru a pregăti transportul, în așteptarea inculpatului T.R., care în acest timp „rezolva” problemele legate de acest transport în România.

Pentru transportul acestor țigări s-a închiriat un microbuz care a fost încărcat cu cele 7.900 cartușe țigări Camel.

În seara zilei de 30 aprilie 1995, inculpații T.R. și O.M. au adus microbuzul cu țigări în vama Porubnoe, inculpatul O.M. prezentând organelor vamale ucrainiene, declarația vamală de tranzit și primind „liber de vamă”.

Întrucât în noaptea de 30 aprilie 1995, în vamă „era o tură peste care nu se putea trece”, inculpații au așteptat până dimineața, când în tură a intrat inculpatul I.C.M. pe care inculpatul T.R. îl cunoștea.

Așteptarea s-a făcut în zona neutră a vămii.

Între timp, prin vama Porubnoe au mai trecut două microbuze ucrainiene, condus de H.S. și T.I., încărcate cu țigări Hollywood.

Dintre persoanele care „însoțeau cele două microbuze au putut fi identificate doar trei, inculpații M.G., M.I.P. și numitul L.I., celelalte persoane (dintre care un cetățean român și doi cetățeni ucrainieni) reușind să fugă în momentul intervenției organelor de poliție, după descărcarea țigărilor în orașul Suceava.

Faptele comise în legătură cu țigările transportate în cele două microbuze de către inculpatul M.G. și L.I. vor fi descrise la punctul II.

Trecerea celor 3 microbuze cu țigări prin vama română a fost „aranjată” de către inculpatul T.R. cu inculpatul plut. I.C.M., care, pentru a permite intrarea în România a acestor mărfuri, fără documente legale, fără plata taxelor vamale și fără îndeplinirea vreuneia dintre formalitățile legale care-i reveneau conform atribuțiilor de serviciu, a pretins și primit câte 2.000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz.

Microbuzele cu țigări, la cererea inculpatului plut. I.C.M. au fost „escortate” până la locul de depozitare din Suceava de către un lucrător de poliție din I.P.J. Suceava (rămas neidentificat), aflat la volanul unui autoturism marca Mithubischi.

În Suceava, țigările au fost depozitate în magazia numitului L.I., în prezența acestuia, a inculpaților T.R., M.C. și a numitului B.A. (coasociat la SC P. SRL), fapt consemnat ca atare în procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliție.

Inculpatul M.C. și finul său L.I., fiind anunțați anterior de către inculpatul T.R. de sosirea acestui transport de țigări, găsiseră deja un client care să cumpere parte din ele, și anume SC L.C.I. SRL cu sediul în București, al cărei patron este D.J.A.

Cel ce discutase în calitate de comerciant și proprietar al țigărilor cu beneficiarul, prețul, marca și modalitatea de predare a țigărilor ce urmau să se vândă, a fost inculpatul M.C., acest lucru făcându-l atât telefonic, cât și cu ocazia venirii numitului D.J.A. la Suceava, în ziua de 29 aprilie 1995, pentru a ridica marfa.

Întrucât țigările nu putuseră a fi „livrate” la timp de către inculpații T.R. și O.M., numitul D.J.A. a revenit la București, lăsând pe martorii H.M., proprietarul microbuzului și pe H.M. (fiul acestuia) să ridice țigările și să le transporte la București.

În același timp, D.J.A. l-a trimis la Suceava pe fratele său, A.J.A. cu suma de 45.000.000 lei (aproximativ 25.000 dolari S.U.A.), reprezentând contravaloarea țigărilor (486 lei un pachet de țigări Hollywood).

A.J.A. a ajuns la Suceava pe data de 1 mai 1995, aici luând legătura tot cu inculpatul M.C., care l-a condus până la depozitul unde fuseseră descărcate țigările aduse de inculpații T.R. și O.M.

După ce sau încărcat în microbuzul numitului H.M. 171 baxuri țigări Hollywood, inculpatul M.C. a întocmit factura nr. 948101 din 1 mai 1995 în care a trecut în mod nereal ca furnizor al țigărilor SC R. SRL Suceava, semnând în fals ca reprezentant autorizat al acesteia.

Totodată, inculpatul M.C. a întocmit și chitanța nr. 59 din 1 mai 1995, tot în numele SC R. SRL, confirmând prin semnătura sa, în locul celei autorizate, primirea sumei de 49.032.540 lei de la SC L. SRL, ca preț al mărfurilor vândute.

De față la aceste operațiuni se afla și B.A., asociatul inculpatului M.C. la SC P. SRL.

Procedând în acest mod, inculpatul a urmărit să ascundă proveniența țigărilor, despre care avea cunoștință că este ilicită, dar în același timp, prezentându-se și acționând ca patron al unei societăți comerciale (P. SRL) legal constituite și proprietar al țigărilor, inculpatul a urmărit să-l convingă pe cumpărător de caracterul legal al operațiunii comerciale efectuate.

Această operațiune comercială și documentele aferente, întocmite de inculpat nu au fost evidențiate în contabilitatea firmei, în acest fel inculpatul sustrăgându-se de la plata obligațiilor datorate statului.

În legătură cu modul de acționare al inculpaților pentru a nu lăsa „urme” care să conducă la identificarea lor, în eventualitatea descoperirii faptelor, sunt de făcut următoarele sublinieri:

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că factura nr. 948101 din 1 mai 1995, completată cu date nereale de către inculpatul M.C., făcea parte dintr-un facturier care fusese eliberat (ca document cu regim special) în anul 1993 pentru SC T. SRL, unde coasociați sunt M.R., D.M. și D.D.

Întrucât SC T. SRL nu a desfășurat activități de engrosist, acest facturier a rămas nefolosit până în ziua de 26 aprilie 1995, când, la solicitarea numiților P.G. și P.V., M.R. le-a dat acestora facturierul în alb, contra sumei de 75.000 lei.

La rândul lor, P.G. și P.V. au fost solicitați de către L.I. să-i procure un astfel de facturier în alb, pentru fiecare factură obținută în alb oferind câte 10.000 lei.

După obținerea facturierului în alb de la M.R., P.G. i l-a dat lui L.I., de la care a primit 200 dolari S.U.A., pe care i-a împărțit cu P.V., L.I. punându-i la dispoziție acest facturier inculpatul M.C., pentru ca acesta să poată întocmi în fals factura nr. 948101 din 1 mai 2005.

Aceste aspecte scot în evidență „precauțiile” luate de inculpați pentru a nu lăsa !urma” care să conducă la identificarea lor în eventualitatea descoperirii unora dintre faptele comise de ei, în întreg lanțul infracțional.

Dacă activitatea inculpaților din ziua de 1 mai 1995 la depozitul lui L.I. nu ar fi fost supravegheată de organele de poliție, în momentul în care martorul H.M. a fost oprit pe traseu și a prezentat factura nr. 948101 din 1 mai 1995, cuprinzând date nereale privind furnizorul, chiar dacă s-ar fi stabilit, așa cum s-a și procedat, că această factură aparținea SC T. SRL, nu s-ar fi putut face nici o legătură între aceste țigări de proveniență ilicită și inculpați, aceștia rămânând în continuare doar C., N., R. etc., neidentificați și neidentificabili în condițiile în care datele privind persoanele de la care s-au cumpărat țigările în fapt, nu corespundeau cu cele ale persoanelor cărora le aparținea în realitate factura și cu cele în numele cărora se întocmise acest document (furnizorul).

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a țigărilor Camel a fost calculată de Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 65.728.000 lei.

Așa cum am arătat, două dintre cele 3 microbuze pentru care inculpatul T.R. a „aranjat” cu inculpatul I.C.M. trecerea prin vamă fără a fi îndeplinite formalitățile legale, au fost însoțite de inculpații M.G., L.I., T.I. și H.S., numai aceste persoane putând fi reținute, identificate și audiate de către organele de poliție în ziua de 1 mai 1995, când se pregăteau să părăsească România.

Cercetările efectuate în cauză cu privire la infracțiunile comise de grupul de persoane la care s-a asociat și inculpatul M.G. au stabilit următoarele:

Începând cu anul 1991, după obținerea unui pașaport turistic, inculpatul M.G. s-a deplasat în mai multe rânduri în Ucraina de unde a cumpărat diverse mărfuri, pe care le comercializa în municipiul Suceava.

În toamna anului 1994, inculpatul M.G. l-a cunoscut pe cetățeanul ucrainian L.I., la propunerea căruia a acceptat să participe la contrabanda cu țigări străine pe care el o efectua în România, împreună cu prietenii săi, dintre care pe unul l-a indicat atunci în persoana inculpatului M.C.

Pe inculpatul M.C., inculpatul M.G. îl cunoștea, acesta având o mașină de înghețată în bazarul din Suceava.

Întrucât inculpatul M.G. nu avea capital pentru a investi și el în țigările străine, sarcina care i-a revenit acestuia în cadrul activității infracționale a grupului de contrabandiști a constat în a întocmi pe numele său declarații vamale de tranzit la punctele de vamă ucrainiene, astfel încât pentru țigările declarate să nu se plătească taxe vamale și de a însoți transporturile respective până în România, la locurile de depozitare.

Pentru această activitate, inculpatul M.G. urma să primească, la fiecare transport, sume variind între 50 și 200 dolari S.U.A.

Pentru a exista o legătură operativă între ei, inculpații și-au dat reciproc numerele de telefon unde se pot găsi la nevoie, inculpatul M.G. dându-i numărul de telefon de la prietena sa V.V. din Cernăuți, iar inculpatul L.I. dându-i numărul de telefon de la domiciliul său din Cernăuți.

Începând din septembrie 1994 și până în ziua de 1 mai 1995 când a fost prins în flagrant, inculpatul M.G. împreună cu inculpații L.I., M.C., B.A., L.I., M.I.P. a efectuat mai multe transporturi ilegale de țigări din Republica Moldova, Republica Belarus, Rusia, prin Ucraina în România (8 transporturi).

În prezenta cauză cercetările s-au putut definitiva numai cu privire la o parte din aceste transporturi:

1. La începutul lunii februarie 1995, inculpatul M.G. s-a deplasat în Rusia împreună cu L.I., de unde cetățeanul ucrainian a cumpărat 204 baxuri cu țigări More (10.200 cartușe).

Aceste țigări au fost transportate și depozitate la Cernăuți.

Inculpatul M.G. a întocmit, pe numele său, declarația vamală de tranzit pentru Ucraina, un exemplar al acesteia lăsându-l la punctul vamal dintre Rusia și Ucraina, cel de-al doilea predându-l la Vama Porubnoe, astfel încât L.I. care era proprietarul țigărilor, să nu plătească taxele vamale autorităților ucrainiene.

În ziua de 5 februarie 1995, inculpatul M.G., împreună cu L.I., au ieșit din Vama Porubnoe cu microbuzul încărcat cu 204 baxuri țigări More.

Trecerea prin vama românească a fost „aranjată” contra sumei de 2.000 dolari S.U.A. de către L.I., autovehiculul, marfa și persoanele care însoțeau țigările nefiind controlate, neaplicându-i-se ștampila de intrare în România pe pașapoarte. De la ieșirea din Vama Siret, după ce s-a plătit taxa ecologică până la locul de depozitare al țigărilor (garajul inculpatului H.G.), microbuzul cu țigări a fost escortat de un autoturism Dacia 1300 de culoare albă în care se afla „un bos” de la Poliția Suceava, al doilea ca putere ierarhică în poliția județeană.

Acest aspect, inculpatul M.G. l-a aflat de la L.I., el nereușind să vadă persoana care le asigura „protecția” pe traseu.

La domiciliul inculpatului H.G., inculpații M.G. și L.I. erau așteptați de inculpatul M.C., de L.N. și B.A., care urmau să se ocupe de comercializarea țigărilor în România și care fuseseră anunțați în prealabil de venirea microbuzului cu marfă.

După descărcarea țigărilor, inculpatul M.G. și L.I. au părăsit România, tot prin Vama Siret, în aceeași tură și de această dată neaplicându-li-se ștampila pe pașapoarte și neevidențiindu-se ieșirea microbuzului în documentele vamale.

Țigările introduse în mod ilegal în România de către inculpat au fost valorificate de inculpatul M.C., L.I. și B.A., în condiții în care au rămas neelucidate, aceștia neevidențiind și neînregistrând în contabilitatea firmelor operațiunile comerciale.

Dintre aceste țigări au rămas nevalorificate un număr de 10 cartușe care au fost găsite de organele de poliție cu ocazia percheziției, în garajul inculpatului H.G.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului pentru cele 204 baxuri de țigări introduse ilegal în România calculată la data descoperirii faptei este de 184.722.000 lei.

2. La sfârșitul lunii martie 1995, inculpatul M.G. împreună cu L.I. și M.I.P. s-au deplasat în Republica Moldova, de unde au cumpărat 230 baxuri cu țigări Rothmans pe care le-a transportat la Cernăuți.

Și de această dată, declarația vamală de tranzit a fost întocmită de inculpatul M.G. pe numele său.

În ziua de 1 aprilie 1995, inculpații M.G. și M.I.P., împreună cu L.I. au ieșit la Vama Porubnoe cu microbuzul încărcat cu cele 230 baxuri cu țigări Rothmans.

Trecerea prin vama românească a fost „aranjată” contra sumei de 2.000 dolari S.U.A., de către L.I., nici marfa și nici persoanele care o însoțeau nefiind controlate sau consemnate în vreun document vamal, pe pașapoartele inculpaților neaplicându-li-se nici o ștampilă de intrare în România.

După plata taxei ecologice, la ieșirea din vamă, inculpatul și L.I. au fost așteptați de inculpatul M.C., care era însoțit de același „bos” din poliția județeană, care de această dată se afla într-un autoturism Nissan, de culoare vernil, care i-a escortat până la depozitul aparținând lui L.I. (N.), unde s-au descărcat țigările.

Țigările introduse în mod ilegal în România de către inculpat au fost valorificate în condiții care au rămas neelucidate, în evidențele contabile ale inculpaților implicați neexistând nici o mențiune cu privire la aceste operațiuni comerciale.

Valoarea obligațiilor fiscale calculate la data descoperirii faptelor datorate Statului Român pentru cele 230 baxuri cu țigări introduse ilegal în țară este de 208.265.000 lei.

2. Tot în luna aprilie 1995, inculpatul M.G., împreună cu L.I. s-au deplasat în Republica Belarus de unde au cumpărat 210 baxuri țigări Dunhill.

Declarația vamală de tranzit a fost întocmită de inculpatul M.G. pe numele său.

Țigările au fost transportate și depozitate la Cernăuți, de unde au fost încărcate într-un microbuz cu care au fost transportate de cei doi până în municipiul Suceava, la depozitul lui L.I.

La fel ca și în cazul precedent, după ieșirea din vama ucrainiană, care a avut loc în ziua de 22 aprilie 1995, de trecerea prin vama românească s-a ocupat L.I., care în schimbul sumei de 2.000 dolari S.U.A. a fost lăsat să treacă cu țigările fără a se îndeplini nici una dintre formalitățile legale.

Și de această dată, după plata taxei ecologice, transportul a fost însoțit până la Suceava de inculpatul M.C. și „bos-ul” din poliția județeană, cu aceeași mașină Nissan de culoare vernil.

Țigările au fost depozitate la L.I. de unde în parte au fost valorificate fără forme legale, țigările rămase nevalorificate (89 baxuri) au fost găsite cu ocazia percheziției în depozitul lui L.I.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului calculate la data descoperirii faptelor pentru cele 210 baxuri țigări Dunhill, introduse în România în mod ilegal, este de 190.155.000 lei.

4. În jurul datei de 26 aprilie 1995, inculpatul M.G. împreună cu L.I. s-au deplasat în Republica Moldova, de unde au cumpărat 460 baxuri țigări Hollywood, pe care le-au transportat la Cernăuți, parte din acestea fiind descărcate la domiciliul inculpatului M.I.P., iar parte din ele la domiciliul lui L.I.

Pentru 250 baxuri țigări, inculpatul M.G. a întocmit pe numele său declarația vamală de tranzit (Moldova-Ucraina-România) iar pentru alte 210 baxuri țigări s-a întocmit declarație vamală de tranzit pe numele unui cetățean român P. (rămas neidentificat).

În ziua de 30 aprilie 1995, inculpații M.G., M.I.P. (care a pus la dispoziție microbuzul închiriat de el), L.I., P., T.I., H.S. (șoferi) au plecat cu microbuzele spre Vama Porubnoe.

Întrucât în ziua de 30 aprilie 1995, nu s-a putut trece la vamă lucrând o tură unde inculpații nu aveau „relații” s-a așteptat în Vama Porubnoe ca de serviciu să intre inculpatul I.C.M., cu care inculpații „lucrau” în mod curent.

Între timp, în Vama Porubnoe, pe lângă cele două microbuze care erau însoțite de inculpatul M.G., L.I., P., H.S., T.I., în vamă au mai venit trei microbuze aparținând unor cetățeni ucrainieni, M., V., precum și microbuzul cu țigări al inculpatului T.R.

Întrucât în ziua de 30 aprilie 1995 nu s-a putut trece, inculpatul M.I.P. s-a reîntors la Cernăuți.

În cursul zilei de 1 mai 1995, în jurul orelor 16,00, inculpatul I.C.M., cu care inculpații vorbiseră anterior, contra sumei de 2.000 dolari S.U.A., de fiecare microbuz, le-a făcut semn să treacă prin vamă, fără să îndeplinească nici o formalitate legală dintre cele care îi reveneau conform atribuțiilor sale de serviciu.

Pentru cele două microbuze cu care venise, L.I. a plătit 4.000 dolari S.U.A. inculpatului I.C.M.

Nici de această dată persoanelor care însoțeau transporturile cu țigări nu li s-a aplicat ștampila vămii pe pașapoarte, care să ateste intrarea lor în România.

La trecerea prin Vama Siret, bariera era deschisă.

După plata taxelor ecologice L.I. și inculpatul M.G., cu microbuzele conduse de T.I. și H.S., au mers, escortate de inculpatul M.C. și „bos-ul” de la poliția județeană, cu același autoturism marca „Nissan”, până la depozitul lui L.N., unde au descărcat țigările.

După descărcarea țigărilor, inculpatul M.G. împreună cu cei doi șoferi ai microbuzelor și L.I. s-au întors în Vama Siret pentru a părăsi România tot în tura inculpatului I.C.M., fiind prinși de poliție.

Așa cum s-a arătat deja la pct. 1 - 5, parte din țigările aduse de inculpații M.G. și T.R. în ziua de 1 mai 1995 la depozitul lui L.I., erau deja vândute de inculpatul M.C., L.I. și B.A. patronului SC L. SRL, care în acest sens se deplasase cu microbuzul condus de H.M., la Suceava.

Restul țigărilor depozitate de inculpați la L.I. au fost ridicate de către organele de poliție și depuse la camera de corpuri delicate.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a celor 6 microbuze cu țigări în ziua de 1 mai 1995 cu acordul inculpatului I.C.M., este de 579.904.000 lei, din care 43.600.000 lei reprezintă obligațiile fiscale datorate statului pentru 250 baxuri țigări Hollyood introduse ilegal în România de către inculpatul M.G. pe numele său (sumele au fost calculate la data faptei).

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul M.G. l-a indicat pe inculpatul plut. I.C.M. ca fiind funcționarul care a facilitat intrarea ilegală în România a transporturilor de țigări la care el a participat, aceste afirmații, inculpatul menținându-le și cu ocazia confruntării sale cu inculpatul I.C.M.

Din declarațiile date de inculpat, demn de reținut este faptul că de fiecare dată L.I. „aranja” cu I.C.M. trecerea prin Vama Siret, acesta fiind cel care îi dădea inculpatului suma de 2.000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz încărcat cu țigări lăsat să treacă.

Deși inculpatul M.G. nu i-a dat personal lui I.C.M. niciodată vreo sumă de bani, acesta era convins că el este polițistul cu care are „aranjamentul” L.I., deoarece de fiecare dată, în Vama Siret, inculpatul I.C.M. a fost cel care le lua pașapoartele și după ce treceau de barieră le restituia fără a efectua vreun control și fără a aplica ștampilele care să ateste intrarea în România.

Inculpatului M.G. i s-a întărit convingerea în ceea ce privește realitatea spuselor lui L.I. și datorită faptului că atunci când inculpatul I.C.M. nu era de serviciu în vamă, ei trebuiau să aștepte cu țigările fie în Vama Porubnoe, fie în zona neutră până când subofițerul intra în tură, așa cum s-a întâmplat în ziua de 30 aprilie 1995.

Cu ajutorul inculpatului M.G., care a condus în teren organele de poliție până la locurile de depozitare ale țigărilor, s-a stabilit că acestea au fost în garajul inculpatului H.G. și al lui L.I.

De altfel, în aceste două locuri s-au și găsit țigări dintre cele aduse în România prin contrabandă de către inculpați.

În total, în cursul anului 1995 inculpatul M.G., împreună cu L.I., M.I.P. a introdus în România, ilegal, cantitatea de 894 baxuri țigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 626.802.000 lei (calculate la data descoperirii faptelor), țigări care au fost depozitate și vândute în România prin intermediul inculpaților M.C., H.G., L.I. și B.A., fără a se întocmi documente legale și fără a se face vreo înregistrare a acestei operațiuni în contabilitatea vreunei firme, prin aceasta eludându-se plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor legale.

Așa cum am arătat la pct. I, în toamna anului 1994, în locuința inculpatului H.G., inculpații T.E. și T.R. au făcut cunoștință cu doi cetățeni ucrainieni, Ț.V. și P.V., care se ocupau cu contrabanda de țigări străine.

Ca și inculpatul T.R., inculpatul T.E. s-a hotărât să se asocieze cu cetățenii ucrainieni pentru a participa în nume propriu la organizarea și desfășurarea activității de contrabandă cu țigări.

Astfel, așa cum rezultă din ștampilele aplicate pe pașaportul inculpatului T.E., precum și din cele două declarații vamale de consemnare a valutei găsite la domiciliul său, acesta s-a deplasat de mai multe ori în Republica Ucraina, în Rusia și în alte state din fosta U.R.S.S., pentru a procura țigări străine.

Ca și în cazul inculpatului T.R., inculpatul T.E. și-a organizat un grup de persoane (furnizori, transportori, depozitori, lucrători vamali și de poliție, beneficiari) care să asigure realizarea contrabandei cu țigări, deoarece, așa cum menționează însăși inculpatul într-o declarație olografă „marfa mergea pe comandă și trebuia onorată în cel mai scurt timp”.

Pentru găsirea surselor de aprovizionare cu țigări mai ieftine și fără forme legale, a locurilor de depozitare și a posibilităților de tranzitare a teritoriului Ucrainei, inculpatul T.E. a intrat în „relații de afaceri” în mod succesiv, cu cetățenii ucrainieni K., L., V., D., V., I. (rămași neidentificați) care făceau parte din grupul inculpaților A.G. și B.V.

Prin intermediul sau împreună cu aceștia, inculpatul T.E. a început să cumpere țigări străine din țările din fosta U.R.S.S., pe care le-a depozitat în Cernăuți sau în localitățile învecinate.

Deoarece la început inculpatul nu a avut sume mari de dolari să investească în țigări, ceea ce făcea ca beneficiul la un bax de țigări, raportat la „cheltuieli” să fie mic, acesta s-a asociat cu socrul său, inculpatul S.L.G. și cu inculpatul C.C., care au investit alături de el dolari în derularea contrabandei cu țigări.

Prin intermediul socrului său, inculpatul T.E. l-a atras în activitatea infracțională și pe inculpatul D.M., lt. col. la I.P.J. Suceava, care fiind și rudă prin alianță cu inculpatul S.L.G., a acceptat să-l ajute pe acesta și pe ginerele său pentru a transporta în siguranță țigările de contrabandă din Vama Siret până la locurile de depozitare, însoțind pe traseele respective, microbuzele încărcate cu țigări, pentru ca prin autoritatea gradului și funcției sale, să evite eventualele controale care s-ar fi putut efectua pe drum.

De asemenea, inculpatul T.E. și-a asigurat trecerea prin Vama Siret a țigărilor, fără îndeplinirea nici uneia dintre formalitățile legale, datorită legăturilor pe care și le-a creat în rândul funcționarilor vamali și de poliție din P.C.T.F. Siret, care, în schimbul obținerii unor sume de bani, au acceptat să-și încalce sarcinile de serviciu și să dea în mod ilegal „liber la vamă” țigărilor aduse de inculpat în România.

Dintre lucrătorii de la Vama Siret cu care inculpatul a „colaborat” în mod direct, a fost identificat vameșul S.M. (în prezent decedat) care, în schimbul unor sume de dolari lăsa să pătrundă pe teritoriul României țigările aduse de inculpat, fără îndeplinirea nici uneia dintre formalitățile legale ce trebuiau să fie efectuate în aceste cazuri și fără plata taxelor vamale aferente.

Transportul țigărilor de la locurile de depozitare la beneficiari, inculpatul îl avea asigurat prin intermediul inculpatului P.I.D. zis J. și B.P. zis P., desfacerea mărfurilor inculpatul făcând-o prin intermediul unor cetățeni arabi din București.

Livrarea țigărilor în România, inculpații T.E., S.L.G. și C.C. o făceau în calitate de comercianți, patroni de societăți comerciale, fără însă ca să înregistreze aceste operațiuni în contabilitatea vreuneia dintre firmele lor.

Livrarea țigărilor era făcută fie cu acte încheiate „pro forma”, fie fără acte (pentru cantitățile mai mici).

Datorită faptului că inculpații nu au înregistrat operațiunile comerciale în contabilitate, nu s-a putut stabili în concret beneficiarii țigărilor și cantitățile cumpărate de aceștia.

Cert este că, întocmirea documentelor de livrare pentru țigări, constituia pentru inculpați doar o modalitate de a-și crea o aparență de legalitate privind proveniența mărfii, astfel încât, să poată justifica transportul pe traseu, în eventualitatea unor controale.

Acest aspect a fost confirmat pe parcursul urmăririi penale de inculpați. Referitor la această parte a activității infracționale, trebuie subliniate mențiunile făcute de inculpatul T.E., în primele declarații, în care acesta arată că întocmea facturi pentru țigările livrate, într-un singur exemplar, facturi care nu aparțineau firmei sale sau ale coinculpaților, fiind cumpărate cu 5.000 lei bucata, de la persoane rămase necunoscute.

Afirmațiile inculpatului T.E., scot în evidență unul dintre procedeele folosite de inculpați, în scopul de a nu putea fi identificați în cazul descoperirii uneia dintre activitățile cuprinse în lanțul de fapte ilicite pe care-l implica contrabanda cu țigări.

Dacă la început inculpatul T.E. învestea propriii bani în cumpărarea, transportul, depozitarea și trecerea prin vamă în mod ilicit a țigărilor, beneficiile obținute fiind relativ mici (500-2.000 dolari S.U.A.), la un moment dat, așa cum el însuși arată în declarația din 3 iulie 1995, confirmat fiind și de inculpatul A.G. și B.V. pentru efectuarea activității a ajuns să fie creditat de beneficiarii arabi ai țigărilor, câștigul său constând într-un comision cuprins între 5-20 dolari S.U.A. pentru fiecare bax de țigări livrat.

În cursul anului 1994 și în primele două luni ale anului 1995, când investeau propriii bani în țigări, inculpații T.E., C.C., S.L.G., P.I.D., au „conlucrat” cu grupul constituit de A.G., B.V., C.C., aceștia ajutându-se reciproc, în achiziționarea, transportul, depozitarea, trecerea prin vamă, „gardarea” și valorificarea țigărilor, fiecare în funcție de posibilitățile și cunoștințele pe care și le formase.

În momentul în care inculpatul T.E. a început să lucreze pe credit cu cetățenii arabi din România și corespondenții lor din fostele țări ale U.R.S.S., acesta s-a desprins din grupul inculpaților A.G. și B.V., spunându-le acestora că „erau prea mici pentru el”.

În această situație inculpatul a închiriat de la M.R. un apartament în municipiul Suceava și a cumpărat un depozit în comuna Mălini pe care le-a transformat în depozite de țigări, situație care rezultă atât din declarațiile inculpatului, cât și din declarațiile martorului S.G., paznicul depozitului din comuna Mălini.

De asemenea, inculpatul a cumpărat și două stații de emisie-recepție pe care le-a folosit pentru a ține permanent legătura cu șoferii și persoanele aflate în microbuzele cu țigări, anunțându-se reciproc de eventualele controale sau greutăți ivite pe parcursul transportului sau în vamă.

Cele două stații emisie-recepție au fost găsite cu ocazia percheziției domiciliare, modul de folosire al acestora fiind confirmat atât de către T.E. cât și de D.M., inculpatul S.L.G. și inculpatul A.G.

Din întreaga activitate infracțională a inculpatului T.E., pe baza probelor administrate s-a putut stabili introducerea și valorificarea ilicită de către acesta în România a 1.829 baxuri cu țigări străine de diferite mărci, prin faptele comise, satul fiind prejudiciat cu suma totală de 391.955.972 lei (sumă calculată la data descoperirii faptelor).

La sfârșitul anului 1994, prin intermediul inculpatului T.R., inculpatul T.E. l-a cunoscut pe inculpatul A.G. căruia i-a propus „să colaboreze cu el, în sensul că atunci când acesta din urmă va mai pleca să cumpere țigări în statele fostei U.R.S.S., să-l anunțe și pe el, pentru a contribui cu sume de bani”.

În același timp, inculpatul T.E. s-a oferit să asigure „gardarea” transporturilor de țigări din Vama Siret la punctele de depozitare, precum și vânzarea acestora în România prin intermediul firmei sale.

Întrucât această „asociere” prezenta avantajul reducerii cheltuielilor ocazionate de transport, „vămuire”, „gardare”, depozitare, vânzare, acestea împărțindu-se în raport de persoanele care investeau în achiziționarea de țigări, precum și avantajul creșterii profitului la un singur transport, cei doi inculpați au convenit să „lucreze” împreună.

Astfel, în luna ianuarie 1995, inculpatul T.E. împreună cu inculpații C.C. și A.G. s-au deplasat în Ucraina, pentru a cumpăra și aduce în România, prin contrabandă, țigări.

Suma de bani investită în acest transport de țigări a fost de 20.000 dolari S.U.A., 10.000 dolari S.U.A., aparținând inculpaților T.E., S.L.G. și C.C., iar 10.000 dolari S.U.A. aparținând inculpaților A.G., B.V. și C.C.

Din acești bani s-au cumpărat 150 baxuri cu țigări Monte Carlo, care au fost scoase din Republica Ucraina pe baza unei declarații de tranzit fictivă, întocmită de C.C., pentru a se evita plata taxelor vamale.

Intrarea în România, fără îndeplinirea vreunei formalități legale a fost aranjată de inculpatul T.E. împreună cu inculpatul A.G., prin mituirea vameșului S.M. (decedat) cu suma de 1.500 dolari S.U.A.

Așa cum promisese, inculpatul T.E. s-a ocupat de „gardarea” transportului de la Vama Siret la locul de depozitare, „gardare” care s-a făcut de inculpatul lt. col. D.M. de la I.P.J. Suceava.

Pe baza înțelegerii prealabile avute cu socrul săi, inculpatul S.L.G., care-l aștepta într-un apartament din Suceava, închiriat de la M.R., după ce a aranjat trecerea microbuzului cu țigări prin Vama Siret, inculpatul T.E. l-a anunțat telefonic pe acesta să se prezinte în P.C.T.F. Siret împreună cu inculpatul lt. col. D.M., zis M. Acesta acceptase să însoțească transportul de la vamă la locul de depozitare, urmând ca prin autoritatea conferită de gradul pe care-l avea să rezolve eventualele neplăceri datorate unor controale inopinante de pe traseu.

În jurul orelor 23,00, inculpatul S.L.G. a venit în Vama Siret împreună cu inculpatul D.M. în autoturismul marca Mercedes proprietatea inculpatului T.E.

Țigările au fost duse în apartamentul din Suceava, închiriat de la M.R.

Pe traseul Vama Siret-Suceava, inculpatul D.M. a mers în autoturismul marca Mercedes, condus de inculpatul S.L.G., în fața microbuzului cu țigări, pentru ca în eventualitatea unui control să poată interveni sau, dacă era cazul, să-i anunțe prin stația de emisie-recepție pe cei din microbuz pentru ca aceștia să schimbe traseul sau să se întoarcă.

Pe drum, la intrarea în orașul Sire, inculpații au fost opriți de către doi subofițeri care se deplasau într-un autoturism marca Mercedes de culoare închisă (verde sau albastră).

Întrucât inculpatul lt. col. D.M. a intervenit spunându-le subofițerilor că inculpații „sunt cu el și că totul este în regulă”, aceștia cunoscându-l pe acesta ca fiind ofițer superior la I.P.J. Suceava l-au lăsat să treacă fără să-l mai controleze atrăgându-le atenția însă că „de data asta au scăpat ieftin, dar data viitoare îi va costa mai scump”.

Țigările depozitate în apartamentul din Suceava, inculpatul T.E. le-a transportat și vândut la București, unor cetățeni arabi care aveau standuri în pavilionul expoziției a doua zi împreună cu inculpatul P.I.D., cu microbuzul acestuia marca Renault, de culoare albă.

Într-un singur caz inculpatul T.E. a întocmit factura de vânzare, fiind vorba despre vânzarea unei cantități mai mari de țigări, factura respectivă ștampilată și necompletată fiind cumpărată de el cu 5.000 lei de la un cetățean rămas necunoscut.

În toate cazurile când i se cereau facturi, inculpatul T.E. completa o astfel de factură, în acest fel el creând o operație de legalitate a operațiunilor sale comerciale, dar totodată urmând să nu poată fi identificat ca furnizor al mărfurilor vândute pentru care nu avea documente și nu le înregistra în contabilitatea firmei sale.

Ca urmare a acestei operațiuni, inculpatul T.E. a obținut un profit de 2.000 dolari S.U.A., inculpații S.L.G. și C.C. obținând un profit de aproximativ 300 dolari S.U.A. (în raport cu sumele investite).

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a cantității de țigări sus-menționată a fost stabilită de Ministerul Finanțelor prin organele sale de specialitate la suma de 4.410.432 lei.

2. La circa 1-2 săptămâni după acest transport, inculpatul T.E. a mai organizat un transport de țigări din Ucraina în România împreună cu inculpatul A.G.

La achiziționarea, transportul și vânzarea acestor țigări au participat inculpații T.E., C.C., S.L.G., A.G., C.C., B.V., D.M. la care s-a adăugat și inculpatul P.I.D. în calitate de șofer și proprietarul mijlocului de transport.

Inculpatul S.L.G. împreună cu inculpatul A.G. au plecat primii pentru a achiziționa țigările.

După achiziționarea și depozitarea lor la Cernăuți, inculpatul S.L.G. s-a reîntors în România pentru a-l informa pe inculpatul T.E. și pentru a discuta cu inculpatul D.M. problema „gardării” transportului de la vamă în comuna Mălini, la depozitul cumpărat de inculpatul T.E. de la C.P.A.M.D.

Pentru preluarea țigărilor din Cernăuți, inculpatul T.E. i-a trimis pe inculpații C.C. și P.I.D., urmând ca aceștia să-l aștepte până va rezolva el problemele în România.

De obținerea declarației vamale de tranzit pentru teritoriul Republicii Ucraina s-au ocupat C.C. împreună cu „partenerii” ucrainieni cunoscuți sub numele de V. zis V. și „V., fratele lui K.”.

După încărcarea a trei microbuze cu 450 baxuri cu țigări (150 baxuri aparținând inculpatului A.G., restul fiind ale inculpatului T.E.). T.E. a venit și el în Cernăuți pentru a însoți transportul până în România.

Este de precizat că inculpatul T.E. a luat aceste țigări de la un cetățean arab pe nume H. sau H. pe credit, urmând a le plăti după ce le vindea.

Vama română a fost trecută cu ajutorul vameșului S.M. căruia, pentru „serviciul” făcut, inculpații T.E. și A.G. i-au dat 3.000 dolari S.U.A.

În vama Siret, inculpatul A.G. era așteptat de nașul său, inculpatul B.V. pe care inculpatul T.E., după ce a luat legătura cu socrul său pe care l-a anunțat de sosirea țigărilor, l-a trimis în orașul Rădăuți, pentru a-l aduce pe inculpatul lt. col. D.M. care trebuia să asigure protecția țigărilor din vamă până în comuna Mălini unde aceste țigări trebuiau depozitate.

Este de precizat, așa cum rezultă din declarațiile inculpaților B.V., A.G. și D.M., că acesta din urmă, în momentul sosirii țigărilor, se afla în misiune în orașul Rădăuți, unde ținea prelegeri pe tema combaterii „corupției”.

Pe drum de la Vama Siret la depozitul din comuna Mălini, unul dintre microbuze a avut o pană de cauciuc, fiind nevoie ca parte din țigări să fie preluate de alt microbuz „de rezervă”, proprietatea lui B.P. zis P., această activitate fiind făcută în prezența inculpatului lt. col. D.M.

Alte incidente nu s-au petrecut la acest drum.

Țigările au fost depozitate în comuna Mălini, de unde, a doua zi, inculpații T.E., C.C. și P.I.D., cu autovehiculul acestuia din urmă le-au transportat la București, dându-le unui cetățean arab, care avea o casă situată la aproximativ 3 km de Palatul Presei Libere.

Pentru transportul acestor țigări de la Cernăuți la București inculpatul P.I.D. a primit de la inculpații T.E. și C.C. 350.000 lei, bani pe care acesta nu i-a declarat ca venit impozabil.

Valoarea obligațiunilor fiscale datorate statului prin introducerea acestei cantități de țigări ilegal în România a fost stabilit de Ministerul de Finanțe prin organele de specialitate ca fiind de 13.351.104 lei.

3.4.5.6. După efectuarea transportului descris mai sus, inculpatul T.E. a încercat să mai colaboreze cu inculpatul A.G., considerându-l pe acesta și grupul său „prea mici” pentru el.

La propunerea unor furnizori și beneficiari arabi, inculpatul T.E. a acceptat să ia țigări din fostele state ale U.R.S.S. pe credit și să le transporte în România, obținând pentru fiecare bax adus la destinație sume între 5-20 dolari S.U.A.

În acest fel, așa cum subliniază și inculpatul în declarațiile sale „banii erau ai cetățenilor arabi, iar munca a lui”.

Procedând în acest fel, în luna aprilie 1995, inculpații T.E., C.C. și S.L.G. au organizat și efectuat 4 transporturi cu țigări din statele fostei U.R.S.S., prin Ucraina și România.

Primul transport, conținând 250 baxuri cu țigări marca Hollywood și 78 baxuri marca „Rothmans” a fost efectuat de inculpații T.E. și C.C. la sfârșitul lunii martie 1995 și începutul lunii aprilie 1995.

Acest transport din Ucraina în România s-a efectuat cu microbuzul proprietatea lui B.P. zis P.

Declarația vamă de tranzit prin Ucraina a fost întocmită de inculpatul C.C. pe numele său, astfel încât la Vama Porubnoe nu s-au plătit taxele vamale.

Conform acestui document, rezultă că inculpații în ziua de 2 aprilie 1995 au ieșit din Ucraina spre România cu autoturismul sus-menționat în care aveau țigări, cumpărate din Republica Belarus.

Al doilea transport, conținând 175 baxuri de țigări marca Hollywood a fost efectuat de inculpații T.E. și S.L.G. în a doua decadă a lunii aprilie 1995.

De această dată transportul țigărilor din Ucraina în România s-a făcut cu un microbuz închiriat din Ucraina de inculpați, microbuz, număr care apare și pe declarația vamală de tranzit prin Ucraina întocmită și semnată de inculpatul S.L.G. pe numele său.

Conform declarației vamale de tranzit, inculpații au părăsit Ucraina și au intrat în România cu autovehiculul sus-menționat în ziua de 22 aprilie 1995.

Al treilea și al patrulea transport de țigări conținând 175 baxuri marca Hollywood și respectiv 390 baxuri marca Hollywood, 150 baxuri marca Pall Mall și 20 baxuri marca Rothmans au fost organizate și efectuate de inculpații T.E. și C.C. la sfârșitul lunii aprilie 1995 și în prima zi a lunii mai 1995.

Primul transport de țigări din cele sus-menționate a intrat în România pe 30 aprilie 1995, când s-a plătit și taxa ecologică de 10.000 lei cu chitanța nr. 67747, iar cel de-al doilea pe data de 1 mai 1995.

Pentru ambele transporturi, declarațiile de tranzit prin Ucraina au fost întocmite pe numele C.C. care le-a și semnat.

Toate aceste țigări au fost trecute prin Vama Siret, fără îndeplinirea nici unei formalități și fără plata taxelor vamale aferente, cu complicitatea vameșului S.M. (în prezent decedat).

De asemenea, aceste transporturi cu țigări au beneficiat de „protecția” oferită de inculpatul lt. col. D.M. la solicitarea inculpaților S.L.G. și T.E. Carele-a însoțit de la Vama Siret până în comuna Mălini unde au fost depozitate.

De la depozitul din comuna Mălini, inculpatul T.E. a transportat aceste țigări cu microbuzul inculpatului P.I.D. sau B.P. la București, predându-le beneficiarilor Arabi, de la care primeau comisionul” care varia între 5-20 dolari/bax, beneficiile obținute, inculpatul împărțindu-le cu partenerii săi.

Nici una dintre operațiunile comerciale efectuate de inculpați nu a fost evidențiată în vreun fel în contabilitatea firmelor acestora.

Valoarea obligațiunilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod ilegal de către inculpați în România a celor 1.229 baxuri cu țigări a fost calculată de către Ministerul Finanțelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 374.194.436 lei/sumă calculată la data descoperirii faptelor).

Inițial trimiterea în judecată a inculpaților s-a făcut prin rechizitoriul Parchetului Militar Teritorial din 21 august 1995.

Prin sentința penală nr. 168 din 24 noiembrie 1995 a Tribunalului Militar Teritorial București rămasă definitivă prin decizia nr. 3 din 16 ianuarie 1996 a Curții Militare de Apel s-a dispus restituirea la parchet în vederea refacerii actului de sesizare cu respectarea dispozițiilor art. 2 alin. ultim din Legea nr. 53/1992 în ceea ce-l privește pe inculpatul lt. col. D.M.

Tribunalul Militar Teritorial București a fost sesizat, din nou, prin rechizitoriul Parchetului Militar Teritorial din 8 noiembrie 1996, în cauză pronunțându-se sentința nr. 146 din 22 septembrie 1998 de către această instanță.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și Parchetul Militar Teritorial.

Prin decizia nr. 126 din 8 decembrie 1999, Curtea Militară de Apel a admis apelurile declarate în cauză, a desființat sentința atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Militar Teritorial București.

Tribunalul Militar Teritorial București a procedat la rejudecarea cauzei, pronunțând sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și toți inculpații.

Curtea Militară de Apel, prin decizia nr. 17 din 20 februarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 83/2002, a dispus următoarele:

I. A admis apelurile Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și ale inculpaților civ. T.R., civ. M.G., civ. C.C., civ. D.B.N., plut. (rez.) G.V., col. (rez.) H.G., plut. (rez.) B.C., civ. O.M., civ. B.R.D., civ. T.E., civ. S.L.G., civ. P.I.D., civ. M.C., civ. C.I.C., plut. (rez.) M.I., plut. (rez.) I.C.M. și lt. col. (rez.) D.M. împotriva sentinței nr. 38 din 7 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București.

A desființat sus-arătata sentință, după cum urmează:

1. Cu privire la inculpatul civ. T.R.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen.

L-a condamnat pe inculpat, la 6 ani închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și i-a aplicat 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 861, 2 și 3, C. pen. și art. 359 C. proc. pen.

2. Cu privire la inculpatul civ. M.G.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. L-a condamnat pe inculpat, la 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., în baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. II din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și i-a aplicat 4 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

3. Cu privire la inculpatul civ. O.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

L-a condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și i-a aplicat 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

4. Cu privire la inculpatul civ. B.R.D.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

5. Cu privire la inculpatul civ. C.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 C. pen., și art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

6. Cu privire la inculpatul civ. D.B.N.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

7. Cu privire la inculpatul civ. T.E.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

A redus la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

A condamnat pe inculpat, la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., și i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

8. Cu privire la inculpatul S.L.G.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

9. Cu privire la inculpatul civ. P.I.D.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 și la 3 ani, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

10. Cu privire la inculpatul civ. M.C.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.; de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.; de art. 288 C. pen. și de art. 291 C. pen.

11. Cu privire la inculpatul plut. maj. (rez.) G.V.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și de art. 289 C. pen.

A redus la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., stabilită în baza dispozițiilor art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

12. Cu privire la inculpatul col. (rez.) H.G.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

13. Cu privire la inculpatul civ. C.I.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen., precum și pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen.

A redus la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani și 8 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

14. Cu privire la inculpatul lt. col. (rez.) D.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

15. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) B.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., a atras atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

16. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) M.I.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

17. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) I.C.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și art. 289 C. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., în aceeași infracțiune prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen., și în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracțiune.

A redus la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

A obligat pe inculpat la plata către stat a sumei de 16.500 dolari SUA, ori echivalentul în lei la data executării, cu titlu de confiscare specială, prevăzută de art. 254 alin. (3) C. pen.

II. A admis apelul declarat peste termen de inculpatul M.I.P. împotriva sentinței nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial București pe care a desființat-o astfel:

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

A înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A repus în individualitatea lor pedepsele stabilite de prima instanță și a redus, la 6 ani închisoare pedeapsa stabilită, pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

A contopit această pedeapsă, în baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 5 ani închisoare pentru complicitate la contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 și a aplicat inculpatului 6 ani închisoare.

A dedus din pedeapsa aplicată perioada executată, începând cu 20 iulie 2002 la zi.

A anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței atacate.

A menținut arestarea inculpatului, cu 30 de zile de la 21 februarie 2003 – 22 martie 2003 inclusiv.

A dispus rejudecarea de către Tribunalul Militar Teritorial București a acțiunii civile exercitate de către partea civilă Ministerul Finanțelor – D.G.V., acțiune lăsată nesoluționată prin sentința atacată.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile judiciare efectuate în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, Curtea Militară de Apel a reținut că pentru mai multe infracțiuni reținute în sarcina inculpaților s-au împlinit termenele de prescripție, astfel că a făcut aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., și a încetat procesul penal pentru aceștia.

Cu privire la inculpatul D.M. s-a încetat procesul penal ca urmare a morții sus-numitului la data de 9 mai 2002.

În baza art. 1 pct. 4 din Legea nr. 45/2001 s-a constatat că prejudiciul reținut în sarcina inculpatului I.C.M. pentru infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., nu mai are consecințe deosebit de grave.

De asemenea, s-a apreciat că sentința este nelegală în privința achitării inculpaților pentru infracțiunea de contrabandă ori pentru complicitate la această infracțiune, astfel că s-a dispus condamnarea acestora.

S-au apreciat ca fondate criticile pe individualizarea pedepselor, dispunându-se reduceri ale acestora.

S-a dispus rejudecarea de către Tribunalul Militar Teritorial București a acțiunii civile exercitate de Ministerul Finanțelor – D.G.B., instanței de trimitere revenindu-i sarcina de a stabili întinderea prejudiciului și faptele prejudiciabile, în afară de infracțiunea de contrabandă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații: C.I.C., M.I.P., B.R.D., T.E., M.C., H.G., G.V., B.C., M.I., T.R., D.B.N., I.C.M., C.C., S.L.G., P.I.D., M.G. și O.M.

- Inculpatul C.I.C. a criticat decizia reiterând critica din apel referitoare la nulitatea sentinței determinată de judecarea cauzei în lipsa apărătorului ales. De asemenea, susține că hotărârea de fond nu e motivată, că în mod greșit i s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 C. pen., întrucât fapta nu există, că s-a împlinit termenul de prescripție pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) și alin. (2), art. 248 alin. (1) și art. 289 C. pen.

De asemenea, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., în art. 254 alin. (1) C. pen., întrucât inculpatul era doar vameș la Vama Siret și pentru ceilalți vameși inculpați s-a reținut art. 254 alin. (1) C. pen.

Consideră că i s-a făcut în apel o situație mai grea, fiind condamnat potrivit art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978 deși la fond fusese achitat, iar în decizie se consemnează că i s-a admis apelul.

Inculpatul critică decizia și sub aspectul condamnării potrivit art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978. Motivează că și în ipoteza în care s-ar reține că ar fi permis trecerea unei cantități de țigări fără efectuarea actelor vamale, fapta nu se încadrează în nici una din prevederile art. 72 din Legea nr. 30/1978. Astfel, art. 72 prevede că există infracțiunea de contrabandă în situația trecerii unor bunuri prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente false, fapt nereținut nici prin rechizitoriu, întrucât se susține că mașina a trecut PRIN VAMA SIRET și nici nu s-au prezentat acte false ci doar se pretinde că mașina nu a fost vămuită.

- Inculpatul B.R.D. critică decizia și solicită în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea sa pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, motivând că acest text este o dispoziție penală nefavorabilă în raport de Legea nr. 141/1997, care a dezincriminat fapta de contrabandă așa cum e reținută în actul de inculpare. De asemenea, solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât consideră că nu există probe din care să rezulte că în luna decembrie 1994 a intrat în țară prin vamă, introducând țigări.

- Inculpatul T.E. invocă necompetența Curții Militare de Apel de a soluționa apelurile formulate împotriva sentinței nr. 38/2002 a Tribunalului Militar Teritorial, considerând că din momentul apariției Legii nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului, cauza trebuia declinată în favoarea instanțelor civile competente.

De asemenea, invocă nulitatea deciziei din apel determinată de nemotivarea acesteia, precum și netemeinicia hotărârii sub aspectul greșitei condamnări pentru infracțiunea de evaziune fiscală, pentru care solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Motivează inculpatul că a fost asociat „fără forme legale” la SC G. SRL Rădăuți, ori lipsa formelor legale îl privează de calitatea de asociat și, deci, de calitatea de subiect activ al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

În baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., solicită achitarea pentru infracțiunea de contrabandă, întrucât fapta așa cum a fost reținută în sarcina inculpatului nu mai e prevăzută de Legea nr. 141/1997 ce constituie legea penală mai favorabilă.

- Inculpatul M.C. invocă netemeinicia hotărârii în ce privește condamnarea pentru infracțiunea de contrabandă, pentru care solicită achitarea în baza considerentelor invocate de ceilalți recurenți. De asemenea, solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru infracțiunea de evaziune fiscală și, în subsidiar, reindividualizarea pedepsei și aplicarea art. 861 C. pen.

- Inculpatul H.G. solicită, cu aceeași motivare achitarea pentru infracțiunea de contrabandă și, de asemenea, pentru infracțiunea de evaziune fiscală. În ceea ce privește complicitatea la contrabandă, solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât nu a cunoscut proveniența bunurilor.

Având în vedere circumstanțele sale personale, este în vârstă (65 ani), pensionar, bolnav, în subsidiar solicită reindividualizarea pedepsei pentru a fi posibilă aplicarea art. 81 C. pen.

- Inculpatul G.V. solicită achitarea pentru infracțiunea de contrabandă în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și, de asemenea, achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., pe care nu a comis-o.

- Inculpații B.C. și M.I. solicită achitarea pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., întrucât faptele nu există, invocând prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) C. pen.

- Inculpatul T.R., de asemenea, solicită achitarea pentru infracțiunea de contrabandă, care consideră că a fost dezincriminată prin legea penală nouă, mai favorabilă.

- Inculpatul D.B.N. critică decizia sub aspectul greșitei condamnări pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, susținând că infracțiunea este imposibil de săvârșit în modalitatea reținută în rechizitoriu, respectiv că l-ar fi ajutat pe inculpatul T.R. să nu înregistreze în documentele societății activitatea desfășurată.

- Inculpatul I.C.M. solicită achitarea, pentru aceleași motive pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., precum și achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa, pe care nu le-a săvârșit și pentru care nu există probe în dosar.

- Inculpații C.C., S.L.G., P.I.D. și O.M. au solicitat achitarea pentru infracțiunile pentru care au fost condamnați, considerând că probele nu dovedesc existența acestora.

- Inculpatul M.G. a solicitat achitarea pentru infracțiunea de contrabandă, care susține că a fost dezincriminată, precum și reducerea pedepsei aplicate pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală.

- Pentru inculpatul M.I.P. s-a dispus disjungerea cauzei și recursul său a fost soluționat prin decizia nr. 880 din 13 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recursurile sunt neîntemeiate.

Înalta Curte analizând decizia instanței de apel, atât prin prisma criticilor formulate de inculpați, cât și din perspectiva dispozițiilor art. 3859 pct. 3 C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică, pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la nulitatea deciziei nr. 17/2003 a Curții Militare de Apel determinată de necompetența acesteia de a soluționa apelurile și de nemotivare aceste critici au fost formulate de inculpații C.I.C., T.E. și însușite oral de ceilalți inculpați. Critica prin care se susține necompetența Curții Militare de Apel de a soluționa apelurile se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 1 C. proc. pen., și nu este fondată. Prin Legea nr. 360 privind Statutul Polițistului, intrată în vigoare la data de 24 august 2002, polițiștii nu mai sunt considerați ca făcând parte din structurile militare.

La momentul investirii și la cel al soluționării apelurilor s-au avut în vedere dispozițiile art. 40 C. pen., încă nemodificat prin Legea nr. 281/2003(hotărârea instanței de apel s-a pronunțat la 20 februarie 2003), conform cărora când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate.

Critica privind nemotivarea hotărârii de asemenea, nu este fondată. Dispozițiile art. 3859 pct. 9 C. pen., privesc cazurile de casare pentru situația când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. O motivare, insuficientă, poate nu echivalează cu o nemotivare, iar sancțiunea nu este a unei nulități absolute (a se vedea art. 197 C. proc. pen.) și nici nu atrage casarea cu trimitere conform art. 38515 lit. c) C. proc. pen.

2. Cu privire la condamnarea inculpaților pentru infracțiunea de contrabandă sau complicitate la această infracțiune.

Critica a fost dezvoltată de toți inculpații cărora li s-a reținut săvârșirea infracțiunii de contrabandă sau complicitate la această infracțiune, aceștia solicitând achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. c) din Legea nr. 30/1978 sau pentru complicitate la această infracțiune, motivând că acest text este o dispoziție penală nefavorabilă în raport de Legea nr. 141/1997, care a dezincriminat fapta inculpaților așa cum este descrisă în rechizitoriu, ea constituind cel mult o contravenție.

Critica inculpaților se încadrează formal în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 13 C. proc. pen. („când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală”), dar nu este întemeiată.

Este adevărat că prin Legea nr. 141/1997, privind Codul vamal, ce a intrat în vigoare la 1 octombrie 1997, art. 175 care incriminează infracțiunea de contrabandă are o altă configurație decât în vechea reglementare.

Conform art. 175 C. vam., „trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri constituie infracțiunea de contrabandă”.

Inculpații afirmă că trecerea s-a făcut prin vamă, astfel că fapta nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi.

Analiza dispozițiilor art. 175 din Legea nr. 141/1997 arată că infracțiunea de contrabandă este definită ca fiind trecerea peste frontieră de mărfuri și alte bunuri, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Elementul caracteristic al infracțiunii de contrabandă este trecerea „ilicită” peste frontieră de mărfuri și alte bunuri. Cum introducerea sau scoaterea din țară de mărfuri sau alte bunuri prin punctele de control vamal se efectuează în cadrul operațiunii de vămuire care începe prin declarația vamală, trebuie considerată drept contrabandă orice mărfuri sau bunuri intrate în țară (sau ieșite) pentru care nu s-a predat declarația vamală completată de cel în cauză.

Prin urmare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă încriminată și de noul Cod vamal, orice act de sustragere a mărfurilor sau bunurilor de la operațiunile de vămuire, așa cum este cazul de față.

Este adevărat că Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, anexă la H.G. nr. 626/1997 prevede în art. 386 lit. a) că „încercarea de sustragere sau sustragerea de la vămuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal constituie contravenție, dar potrivit art. 388 din același Regulament „faptele prevăzute în prezentul capitol constituie contravenții dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni”.

Prin urmare, nu se poate constata o dezincriminare a faptelor comise de inculpați prin Legea nr. 141/1997, sustragerea bunurilor de la vămuire constituie contrabandă și în legea nouă, iar în raport de dispozițiile acesteia s-a apreciat că, în lumina prevederilor art. 13 C. pen., legea penală mai favorabilă inculpaților este aceea în vigoare la data săvârșirii faptelor, prin prisma limitelor de pedeapsă mai mici.

3. Cu privire la celelalte motive de recurs invocate de inculpatul C.I.C.

Inculpatul reia în recurs, pe lângă criticile dezvoltate la pct. 1 și 2 și pentru care nu mai reluăm motivarea, și critica vizând nelegalitatea sentinței determinată de judecarea cauzei în lipsa apărătorului ales.

Înalta Curte constată că, în mod corect instanța de apel a respins această critică.

Trebuie precizat că, potrivit art. 3859 pct. 6 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când „urmărirea penală sau judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezența acestuia era obligatorie”.

Textul nu vorbește de lipsa apărătorului ales și este de observat, în speță, că la dosarul de primă instanță există trei împuterniciri avocațiale de apărător ales al inculpatului C.I.C.

Cu începere de la 23 octombrie 2000 apărătorul ales nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată, astfel că, nemotivându-și absența și neasigurând nici substituirea instanța de fond a luat măsuri de numire a unui apărător din oficiu pentru inculpat.

În încheierea de consemnare a dezbaterilor la instanța de fond au fost înserate pe larg concluziile apărătorului din oficiu al inculpatului C.I.C., astfel că nu se poate constata că acestuia nu i-a fost asigurată asistența juridică obligatorie în cauză.

Inculpatul C.I.C. mai invocă drept motiv de recurs, greșita condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen., întrucât aceasta nu există.

Inculpatul nu arată cazul de casare pe care își întemeiază critica, dar din dezvoltarea motivelor s-ar putea reține incidența celui prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen.

În motivarea apelului se constată, într-adevăr, că la fila verso apare expresia „prin urmare fapta nu există”, dar este indubitabil o eroare materială, întrucât argumentele ce preced concluzia sunt evident în sensul reținerii ca dovedite a faptei de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C. pen.

Probele administrate au dovedit că inculpatul T.R. împreună cu inculpatul T.E. au inițiat asocierea coinculpaților la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, atrăgându-i în acțiuni ilicite.

În grupul constituit au fost stabilite locurile și modalitățile de procurare a țigărilor, modul de introducere a acestora în țară, „procedurile” la punctul vamal, „garantarea” transportului, depozitarea și distribuirea țigărilor.

Inculpatul C.I.C. s-a integrat în această grupare, rolul său fiind de a permite trecerea prin vamă fără a întocmi forme legale, ceea ce a și făcut, permițând trecerea unui transport de țigări pentru care a primit mită de la A.G.

Inculpatul mai invocă împlinirea termenului de prescripție pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., art. 248 alin. (1) C. pen. și art. 289 C. pen.

Înalta Curte constată critica, de asemenea, nefondată, întrucât prin decizia pronunțată în apel s-a încetat procesul penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. pen., pentru aceste infracțiuni.

Inculpatul a mai solicitat, în recurs schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reținut și în sarcina celorlalți vameși inculpați în dosar.

Critica vizează cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., dar nu este fondată.

Inculpatului i s-a reținut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., întrucât, astfel cum reiese din probele dosarului, a preluat în fapt atribuțiile șefului de tură.

În fine, inculpatul consideră că în apel i s-a făcut o situație mai grea fiindcă s-a consemnat admiterea apelului, dar s-a dispus condamnarea sa potrivit art. 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978, deși la fond fusese achitat.

Critica vizează cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., dar nu este fondată. Condamnarea inculpatului pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă nu s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 372 C. proc. pen., ci ca o consecință a admiterii apelului declarat de parchet în defavoarea inculpaților.

Dispoziția de admitere și a apelului inculpatului (pe lângă admiterea apelului parchetului) s-a făcut pentru alte considerente, favorabile acestuia, ca de exemplu încetarea procesului penal prin reținerea prescripției speciale.

4. Inculpatul B.R.D., pe lângă motivul de recurs vizând achitarea pentru infracțiunea de contrabandă, analizat la pct. 2 al prezentei decizii, solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât consideră că nu există probe din care să rezulte că în luna decembrie 1994, a intrat în țară prin vamă introducând țigări.

Curtea analizează critica din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., apreciind că este nefondată.

Pe baza probelor s-a stabilit că inculpatul T.R. împreună cu inculpatul B.R.D. s-au deplasat în luna decembrie 1994 de două ori, pentru a prelua și a introduce în țară țigări. Inculpatul T.R. împreună cu inculpații C.D., Ț.V. și M.I. au acceptat ca inculpatul B.C. să adere la grupul lor pentru că acesta era prieten de familie cu L.I., patronul unei societăți ce avea în dotare un depozit gol de mărfuri pe care inculpații urmau să-l folosească.

Inculpatul B.C. a fost cel care, pentru primul transport de 200 baxuri țigări, a dat inculpatului G.V. mită 3.600 dolari S.U.A.

Inculpatul B.C. este cel care a recunoscut din grup pe inculpatul G.H., în prezența avocatului.

Între cei doi s-a făcut și o confruntare.

Și la cel de al doilea transport din luna decembrie 1994 a participat inculpatul B.C., cele 70 baxuri de țigări fiind cumpărate din banii săi și ai coinculpaților T.R. și Ț.E. Tot inculpatul B.C. a fost cel care, după trecerea țigărilor prin vamă a dirijat transportul către orașul Suceava, astfel că apărarea acestuia invocată în recurs nu poate fi primită.

5. Inculpatul T.E. a invocat critici privind necompetența materială a instanței de apel, nemotivarea hotărârii și greșita condamnare pentru contrabandă, critici la care s-a răspuns la punctele 1 și 2 din decizie.

În plus, inculpatul invocă greșita condamnare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, pentru care solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Motivează că era asociat „fără forme legale” la SC G. SRL Rădăuți, ori lipsa formelor legale îl privează de calitatea de subiect activ al infracțiunii de evaziune fiscală.

Curtea reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 87/1997 „evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloc de la plata impozitelor, taxelor și altor sume datorate statului”, iar potrivit art. 11 se incriminează „sustragerea de la plata impozitelor, taxelor și a contribuțiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activități pentru care legea prevede obligația înregistrării”.

Inculpatul, chiar dacă era asociat fără forme legale, împreună cu coinculpații L.G. și C.C., nu înregistra operațiunile efectuate în contabilitatea firmelor lor, iar livrarea țigărilor era făcută fie cu acte încheiate „pro forma”, fie fără acte.

Inculpatul însuși, în primele declarații a arătat că întocmea facturi pentru țigările livrate, într-un singur exemplar, facturi care nu aparțineau firmei sale sau ale coinculpaților, fiind cumpărate cu 5000 lei bucata de la persoane rămase necunoscute, ceea ce probează că în mod corect s-a reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

6. Inculpatul M.C. a invocat într-un prim motiv de recurs, greșita condamnare pentru contrabandă, motiv ce a fost analizat la pct. 2 din decizie.

A mai solicitat inculpatul achitarea sa pentru infracțiunea de evaziune fiscală, pe care susține că nu a comis-o, critică ce va fi examinată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că nu s-a comis nici o eroare gravă de fapt și în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului și pentru această infracțiune, în baza materialului probator administrat.

Inculpatul a întocmit factura nr. 948101 din 1 mai 1995 în care a trecut în mod nereal ca furnizor al țigărilor SC R. SRL Suceava, semnând în fals ca reprezentant autorizat al acesteia.

Totodată, inculpatul a întocmit și chitanța nr. 59 din 1 mai 1995, tot în numele SC R. SRL, confirmând prin semnătura sa primirea sumei de 49.032.540 lei ca preț al mărfurilor vândute.

Aceste operațiuni comerciale și documentele aferente întocmite de inculpat nu au fost evidențiate în contabilitatea firmei, în acest fel inculpatul sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale datorate statului, astfel că în mod corect s-a reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În subsidiar, inculpatul M.C. a invocat și cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând aplicarea art. 861 C. pen.

Curtea nu reține ca fiind fondat nici acest motiv de recurs.

Pentru a face posibilă aplicarea art. 861 C. pen., ar trebui redusă pedeapsa de 4 ani pe care inculpatul o are de executat, iar față de gradul ridicat de pericol social al faptei, de prejudiciu, de modalitatea de participare, Curtea reține că nu sunt elemente care să justifice o atare reducere, individualizarea pedepsei fiind făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

7. Inculpatul H.M. a solicitat achitarea pentru contrabandă pentru considerentele ce au fost analizate la pct. 2 al deciziei.

De asemenea, a solicitat, în subsidiar, achitarea pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., motivând că nu a cunoscut proveniența bunurilor.

Apărarea, circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., nu este fondată.

Probele administrate au dovedit că în toamna anului 1994, inculpatul T.R. a făcut cunoștință cu inculpatul H.M., fost colonel de poliție la I.P.J. Suceava. Acesta avea depozitate în garajul locuinței sale 300 baxuri cu țigări Monte Carlo aparținând cetățenilor ucrainieni Ț.V. și P.V. În locuința inculpatului H.G., inculpatul T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetățeni ucrainieni, din discuțiile cu aceștia aflând despre posibilitățile, modalitățile și avantajele aducerii și valorificării în România, prin contrabandă, de țigări străine.

În aceste condiții, susținerea inculpatului H.M. că nu a cunoscut proveniența bunurilor nu poate fi primită.

De asemenea, nu poate fi primită nici solicitarea de achitare pentru infracțiunea de evaziune fiscală.

Acestui inculpat i s-a reținut corect în sarcină, săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 84/1994 deoarece, deși nu avea calitatea de administrator al unei societăți comerciale, a obținut, prin închirierea garajului, venituri impozabile pe care nu le-a declarat, sustrăgându-se astfel de la plata obligațiilor fiscale datorate statului.

Inculpatul a mai invocat în subsidiar, cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei pentru a face posibilă aplicarea art. 861 C. pen.

Înalta Curte reține că, prima instanță a procedat la o corectă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cuantumul de 4 ani închisoare fiind în măsură să asigure o proporție echilibrată între circumstanțele reale și cele personale ale inculpatului.

8. Inculpatul G.V., pe lângă solicitarea de achitare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, analizată la pct. 2 din decizie, invocă greșita sa condamnare pentru infracțiunea de luare de mită, pe care afirmă că nu a comis-o.

Critica analizată de Curte în baza cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., nu este probată.

Soluția de condamnare pentru luare de mită este întemeiată pe probe ce dovedesc săvârșirea infracțiunii fără nici un dubiu: procesul verbal de recunoaștere din grup, declarația inculpatului T.R.: „Este adevărat că aș fi dat bani celor doi „subofițeri”, respectiv M. și G., declarația inculpatului B.R.D.” eu personal i-am dat banii lui G.V., fără ca să-i număr”.

9. Inculpații B.C. și M.I. dezvoltă același motiv de casare (art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.), prin care critică netemeinicia hotărârii de condamnare pentru infracțiunea de luare de mită.

Critica ambilor inculpați este nefondată, faptele fiind probate prin procesul verbal de recunoaștere după fotografie ori din grup și declarațiile coinculpaților T.R. și B.C.

Inculpatul T.R. arată că: „este adevărat că am dat bani celor doi subofițeri, respectiv M. și G.”.

Cu ocazia confruntării care s-a efectuat între inculpații T.R. și B.C., pe de o parte, și inculpații B.R.D. și M.C. pe de altă parte, ca de altfel și cu ocazia declarațiilor anterioare, mituitorii au declarat că nu-i cunosc după nume pe cei doi subofițeri, singura dată când au discutat și s-au văzut cu aceștia fiind ziua când au fost nevoiți să le dea mita.

De asemenea, mituitorii au mai precizat amănuntul că cei doi subofițeri se aflau într-un autoturism marca Mercedes de culoare albă, amănunt pe care cercetările ulterioare l-au confirmat, M.I. fiind proprietarul unei asemenea mașini.

10. Inculpatul T.R. a criticat decizia pentru greșita condamnare pentru infracțiunea de contrabandă, care consideră că a fost dezincriminată în forma prin care s-a reținut că au fost comise faptele, critică neîntemeiată și care a fost analizată la pct. 1 al deciziei.

11. Inculpatul D.B.N. a solicitat achitarea pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală.

Critica examinată de Curte prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., nu este fondată.

Cercetările efectuate în cauză au reușit să stabilească participarea acestui inculpat la vânzarea unora dintre țigările aduse în România, prin contrabandă în două cazuri, dar participările acestuia la activitatea infracțională sunt mult mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate „Aviz de însoțire a mărfii aparținând SC C. SRL, în care numele său apare în mai multe astfel de avize „în calitate de delegat transportator” a diferite cantități de țigări.

Inculpatul a completat cu date nereale avize de însoțire a mărfii, trecând în avizul nr. 537163/1995 ca furnizor SC C. SRL și ca beneficiari SC T. SRL Bușteni.

Verificările efectuate la SC T. SRL au stabilit că această firmă nu a primit niciodată țigări de la SC C. SRL, astfel că mențiunile făcute de inculpatul D.B.M. apar ca nefiind reale, în scopul modificării operațiunilor comerciale efectuate și sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către stat.

13. Inculpații C.C., O.M., S.L.G. și P.I.D. solicită achitarea pentru infracțiunile pentru care au fost condamnați.

Criticile inculpaților, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., nu sunt fondate.

De observat că atât în declarațiile făcute la urmărirea penală, cât și în fața instanței, atât inculpatul C.C., cât și inculpatul O.F., au recunoscut că au întocmit declarații vamale false.

Inculpaților S.L.G. și P.I.D. li s-a reținut complicitate la contrabandă, fapte dovedite de probele administrate și pentru care nu se poate dispune achitarea pentru argumentele dezvoltate la pct. 2 al deciziei.

14. Inculpatul M.G. a solicitat achitarea pentru contrabandă, critică ce nu se poate reține pentru motivele arătate la pct. 2 al deciziei.

În subsidiar a solicitat redozarea pedepsei conform cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Nici această solicitare nu poate fi primită, Curtea apreciind că individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., și nu sunt motive de reducere a cuantumului.

Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.

Conform art. 192 C. proc. pen., se va dispune obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații O.M., B.R.D., C.C., G.V., H.G., D.B.N., M.I., T.R., T.E., P.I.D., M.C., C.I.C., B.C., I.C.M., S.L.G. și M.G. împotriva deciziei nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel.

Obligă pe inculpații B.R.D., G.V., H.G., M.I., T.E., M.C., C.I.C. și B.C. să plătească statului câte 120 RON (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpații O.M., C.C., D.B.N., T.R., P.I.D., I.C.M., S.L.G. și M.G. să plătească statului sumele de câte 200 RON (2.200.000 lei) cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 decembrie 2005.