Maintaining preventive detention for attempted robbery: validity of danger to public order as a continuing ground under the Code of Criminal Procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision to maintain pretrial detention for an additional 60 days, and ordered the defendant to pay 100 lei in judicial costs. The dispute concerned the legality and necessity of preventive detention during criminal proceedings, where the defendant argued he did not pose a danger to public order, although the appellate court had confirmed that the original grounds for detention persisted given the gravity of the offenses and the fact that the defendant had already been convicted in the first instance to three years' imprisonment for attempted robbery. The decisive legal basis was Articles 148(h), 160(b), 300(2), and 385(15) of the Code of Criminal Procedure, which require courts to verify the continued existence of grounds for deprivation of liberty, specifically the risk to public order, when maintaining preventive detention for serious crimes.
Legislator headnote
AI generatedart. 148 lit. h) C. proc. pen, art. 3002 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Maintaining preventive detention for attempted robbery: validity of danger to public order as a continuing ground under the Code of Criminal Procedure: The dispute concerned the legality and necessity of preventive detention during criminal proceedings, where the defendant argued he did not pose a danger to public order, although the appellate court had confirmed that the original grounds for detention persisted given the gravity of the offenses and the fact that the defendant had already been convicted in the first instance to three years' imprisonment for attempted robbery. The decisive legal basis was Articles 148(h), 160(b), 300(2), and 385(15) of the Code of Criminal Procedure, which require courts to verify the continued existence of grounds for deprivation of liberty, specifically the risk to public order, when maintaining preventive detention for serious crimes.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as unfounded in the dispositive.
Basis for ordering the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 4 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3459/2005, s-a dispus, printre altele, menținerea stării de arest a inculpatului F.M.E. pe o perioadă de 60 de zile.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că temeiurile care au determinat arestarea se mențin și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia, natura și gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat în primă instanță demonstrând pericolul pentru ordinea publică prevăzută de art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat judecarea în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol social.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.
Conform acestui din urmă text, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Curtea de Apel București s-a conformat acestor texte de lege și a menținut arestarea preventivă a inculpatului care a fost trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și a constatat că există motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiunea.
În speță, inculpatul a fost condamnat de Tribunalul București, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie, pedeapsă menținută prin decizia penală nr. 928/ A din 2 decembrie 2005 a Curții de Apel București.
Ca atare, recursul declarat de inculpat nu este fondat și în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.M.E. împotriva încheierii din 4 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3459/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 ianuarie 2006.