Appeal against prosecutor’s no-indictment ruling for abuse of office and false statements dismissed as unfounded with costs.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 364 din 20 ianuarie 2006

Prin sentința penală nr. 90 din 17 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul M.C. împotriva rezoluției din 10 august 2005 dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 3223/II/2/2005 privind pe P.V. și B.A.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin declarația din 30 iunie 2005 și plângerea din 15 iulie 2005 petentul M.C. a cerut trimiterea în judecată a judecătoarei P.V. de la Judecătoria Băilești și a notarului B.A., pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 290 C. pen., constând în aceea că în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceștia au dispus, respectiv au întocmit acte care au avut consecință acordarea personalității juridice unei asociații de proprietari.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluția nr. 238/P/2005 din 18 iulie 2005, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 228 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., față de judecătoarea P.V. și notarul B.A. cu motivarea că în cauză nu au fost identificate fapte sau împrejurări din care să rezulte că aceștia au comis fapte penale.

Pe de altă parte, în baza art. 38 C. proc. pen., procurorul a disjuns cauza în ce privește persoanele care au semnat actele depuse la Judecătoria Băilești pentru acordarea personalității juridice asociației de proprietari nr. 10 Băilești.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere la instanță petentul în temeiul art. 2781 din C. proc. pen., după îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 275 – art. 278 C. proc. pen.

Instanța a motivat că rezoluția de neurmărire penală este legală și temeinică întrucât intimații nu au comis fapte penale și în cursul procesului chiar petentul a declarat că nu a înțeles să se plângă împotriva lor.

Împotriva sentinței a declarat recurs petentul M.C. care pe de o parte susține că nu a formulat plângere penală împotriva lui P.V. și B.A. iar pe de altă parte cere desființarea rezoluției 238/P/2005 și trimiterea cauzei la procuror pentru a stabili dacă s-au comis infracțiuni în legătură cu acordarea personalității juridice asociației de proprietari nr. 10 Băilești.

Recursul nu este fondat.

Prin rezoluția atacată s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., constatându-se că din actele dosarului nr. 238/P/2005 al Parchetului Curții de Apel Craiova nu rezultă că intimații au comis fapte penale. Susținerea petentului că nici nu s-a plâns împotriva lor este neadevărată, acest fapt rezultând din examinarea înscrisurilor de la dosarul parchetului. Pe de altă parte în mod legal procurorul a disjuns cauza în dispozitivul rezoluției exact așa cum în realitate cere petentul.

Este adevărat că sentința penală nr. 90/2005 a Curții de Apel Craiova conține o eroare materială în sensul că nu referă în dispozitiv la rezoluția de N.U.P. nr. 238/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ci la rezoluția procurorului ierarhic superior, dar acesta nu este un motiv de casare și poate fi îndreptată conform art. 195 din C. proc. pen.

Curtea a respins, ca nefondat, recursul petentului pe care l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.