Qualified homicide: sufficiency of evidence and statutory sentencing limits

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 199 din 13 ianuarie 2006

Prin sentința penală nr. 354 din 24 august 2005 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr. 49/2005, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

În baza art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., au fost condamnați inculpații:

- A.C., și

- A.A., la câte o pedeapsă de 16 ani închisoare.

În baza art. 65 raportat la art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpaților pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților și în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată în arest preventiv, de la 14 noiembrie 2004 pentru inculpații A.A. și A.C., la zi.

S-a constatat că, în cauză nu s-au formulat pretenții civile de către partea vătămată S.M.

În baza art. 178 din Legea nr. 3/1978 coroborat cu art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002 au fost obligați în solidar inculpații către partea civilă C.J.A.S. Constanța, la suma de 909,79 RON.

Inculpații au fost obligați la plata sumei de 10.000.000 lei (1000 RON) cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului în solidar (din care suma de 100 RON) pentru fiecare inculpat, în favoarea Baroului Constanța, pentru apărătorii din oficiu, sume avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

La 13 noiembrie 2004, după ce, în prealabil, inculpații A.C. și A.A., unchi și nepot, au consumat băuturi alcoolice la un botez, în jurul orelor 16,00, se întorceau la domiciliu cu căruța, când au întâlnit pe victima S.D. ce era însoțit de martorul A.C., cu care au intrat în discuții contradictorii legate de restituirea unei sume de bani pentru care inculpatul A.A. a insistat să-i ia casetofonul din mână.

Discuțiile au degenerat într-un scandal la care a asistat și martora M.P., ocazie cu care victima a fost înjunghiată succesiv cu un cuțit de către inculpatul A.A. și cu o coasă de către inculpatul A.C.

Incidentul s-a desfășurat în fața porții martorului A.A.L., care însă nu a asistat la incident, făcându-și prezența doar la țipetele martorilor care s-au strâns la incident.

Întrucât mașina salvării întârzia, victima a fost transportată la spital cu autoturismul martorului A.A.L., acesta fiind însoțit de rude ale victimei. În autoturism victima a încercat să vorbească, dar nu s-a putut face înțeles, apoi, a fost preluat de ambulanța Spitalului Municipal Medgidia, unde, ulterior, a decedat.

În urma necropsiei, s-a stabilit că victima prezenta 3 plăgi tăiate-înțepate, în diferite zone ale corpului, iar din raportul de constatare medico-legală nr. 620 din 14 noiembrie 2004 a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat anemiei acute grave prin hemoragie mixtă consecutivă plăgilor înjunghiate de miocard și organe abdominale.

Probele avute în vedere de instanță la stabilirea situației de fapt au fost procesul verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei și fotografiile judiciare, raportul de constatare medico-legală întocmit de S.M.L. Constanța, declarațiile martorilor A.C., M.P., A.A.L., C.C. și declarațiile inculpaților.

Apelurile declarate în cauză de inculpații A.C. și A.A. împotriva acestei sentințe au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Constanța, secția penală, prin decizia nr. 261 din 14 octombrie 2005.

În recursurile declarate se cere casarea cu trimitere la prima instanță a cauzei pentru a administra noi probe, cu care să se administreze fără echivoc, situația de fapt și vinovățiile inculpaților.

În subsidiar, inculpații au solicitat redozarea pedepselor aplicate.

Recursurile sunt nefondate.

Din declarațiile martorilor M.P. și A.C., prezenți la locul faptei, rezultă că și ei au fost loviți de inculpați, după care inculpatul A.A. a lovit victima cu o coasă în zona abdominală și în zona pieptului, iar coinculpatul A.C., a lovit victima cu un cuțit.

Aceste probe se coroborează și cu declarațiile coinculpatului A.C., care a arătat cu lux de amânunte, implicarea inculpatului A.A., în sensul lovirii victimelor cu o coasă, cât și de prezența urmelor de sânge, aparținând grupei sanguine A II identică cu a victimei, pe hainele inculpatului A.A. Aceste probe stabilesc cu certitudine vinovăția inculpatului A.A. în sensul coparticipării sale la uciderea victimei, fapt ce infirmă afirmațiile inculpatului, în sensul că ar fi sosit la locul faptei după intervenirea uciderii victimei.

În baza acestor aspecte desprinse din coroborarea probelor se poate conchide că primul motiv de recurs nu este fondat, neimpunându-se casarea deciziei și trimiterea cauzei la prima instanță pentru administrarea de noi probe.

De astfel, nici motivul de recurs, invocat de inculpați în subsidiar, nu este întemeiat. Instanța de fond, în mod corect, a interpretat și aplicat criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa stabilită și aplicată fiind în concordanță, cu gravitatea faptei comise, derivată din împrejurările în care s-a comis fapta, urmarea gravă a acesteia, uciderea unei persoane, cât și cu limitele de pedeapsă, prevăzute de lege, pentru această infracțiune.

În raport de cele arătate, Curtea va trebui să privească recursurile declarate de inculpații A.C. și A.A., ca nefondate și să le respingă, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.

Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive, de la 14 noiembrie 2004 la 13 ianuarie 2006, pentru ambii inculpați.

A fost văzută și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, precum și a plății onorariilor de avocați, pentru apărările din oficiu.