Admissibility of separate appeal against order refusing revocation of preventive detention under Article 141 C. proc. pen.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the defendant against a procedural order, thereby upholding the appellate court's refusal to revoke the preventive arrest measure. The dispute concerned the admissibility of a separate appeal against a Court of Appeal decision that rejected the defendant's motion to revoke preventive detention in a corruption case, where the trial court had also rejected a request to return the file to the prosecutor. The decisive legal basis was the interpretation of Article 3851(2) and Article 141 of the Code of Criminal Procedure, which establishes that while decisions adopting, revoking, replacing, or terminating preventive measures are separately appealable, an order merely refusing to revoke such a measure is not, and thus can only be challenged together with the final judgment. The court ordered the defendant to pay judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 254 alin. (1) C. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 148 lit. h) C. proc. pen, art. 3851 alin. (2) C. proc. pen, art. 141 C. proc. pen; Admissibility of separate appeal against order refusing revocation of preventive detention under Article 141 C. proc. pen: Examinând recursul, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil întrucât, potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii pot fi atacate separat cu recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 februarie 2006 pronunțată în dosarul nr. 96/P/2006, Curtea de Apel Pitești având pe rol spre soluționare, la prim termen, cauza penală privind pe inculpatul S.G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 5, 6, 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 289, 291 C. pen., raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, prin rechizitoriul nr. 60/P/2005.
A respins cererea de restituire a cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale, și cererea de revocare a măsurii arestării preventive dispusă împotriva acestui inculpat, fixând totodată un nou termen pentru judecarea cauzei pe fond la 28 februarie 2006.
Referitor la cererea de revocare a măsurii arestării preventive, Curtea de Apel Pitești a reținut că se mențin temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri, în sensul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiuni grave de corupție, fiind îndeplinite cerințele art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Fiind nemulțumit de soluția pronunțată S.G., în termen legal a declarat recurs, depunând la dosar, prin intermediul apărătorilor săi aleși: avocații C.N. și D.V., un memoriu în care a detaliat motivele de recurs.
Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constituit dosarul penal nr. 2930/1/2006 fixându-se prim termen de judecată la 22 februarie 2006.
Examinând recursul, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil întrucât, potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii pot fi atacate separat cu recurs.
Or, conform art. 141 C. proc. pen., pot fi atacate separat cu recurs numai încheierile prin care s-a dispus, în primă instanță sau în apel, luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive sau prin care se constată încetarea de drept a acesteia, nu și încheierile prin care se respinge cererea de revocare a unei măsuri preventive.
Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza II C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.G. împotriva încheierii din 16 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 96/P/2006.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.G. împotriva încheierii din 16 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 96/P/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2006.