Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Targoviste Court for railway cargo loss dispute based on place of delivery.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Targoviste Court, finding it had proper territorial competence. The dispute arose from a claim by a cargo owner against railway transport companies for a quantitative loss of 14,100 kg of scrap iron upon delivery, with the defendant consignee arguing that a contractual clause required jurisdiction in Bucharest. The Court rejected the applicability of the contractual jurisdiction clause, determining it only governed the separate supply contract and not the transport relationship, and also dismissed the general rule placing jurisdiction at the plaintiff’s domicile because the parties were commercial entities. Instead, the Court applied the specific statutory rule for transport contracts, which grants jurisdiction to the court of the place of arrival or departure, thereby establishing that the Targoviste Court, where the goods were discharged, was the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 19 C. proc. civ, art. 8 alin. (1) C. proc. civ, art. 22 alin. (3) C. proc. civ, art. 10 pct. 5 C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Targoviste Court for railway cargo loss dispute based on place of delivery: Prin sentința civilă nr. 4505 din 10 mai 2005, Judecătoria Sectorului 1 bucurești admite excepția de necompetență teritorială și declină competența de judecată a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, făcând aplicarea art. 8 alin. (1) C. proc. civ. și luând în considerare că Municipiul Târgoviște este reședința județului unde își are sediul reclamantei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 25 ianuarie 2005, reclamanta SC C. SRL, solicită instanței obligarea pârâtelor C.F.R. M., sucursala București, C.F.R. M., sucursala Craiova și SC C. SA Târgoviște la plata sumei de 110.070.240 lei, reprezentând valoarea cantității de 14.100 kg fier vechi, constatată lipsă la destinație.
În motivarea cererii sale, reclamanta arată că furnizorul i-a expediat cu scrisoarea de trăsură din 26 octombrie 2004 un vagon încărcat cu deșeuri de fier vechi, marfa urmând a fi livrată în contul reclamantei pentru beneficiarul efectiv care este pârâta SC C. SA Târgoviște, dar că în stația de destinație C.F.R. M. Târgoviște Sud, vagonul a sosit cu urme de violare menționate în procesul verbal de constatare întocmit la 29 octombrie 2004, constatându-se o lipsă cantitativă de 14.100 kg, răspunderea pentru acest prejudiciu revenind celor două societăți de transport pârâte pe traseul cărora a circulat vagonul menționat.
La prima zi de înfățișare pârâta SC C. SA Târgoviște a ridicat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgoviște, invocând art. 14 pct. 1 din contractul comercial din 1 mai 2004, potrivit căruia „toate divergențele vor fi rezolvate pe cale amiabilă, în caz contrar acestea vor fi date spre rezolvare instanței de judecată din București”.
Prin sentința civilă nr. 782 din 23 februarie 2005, Judecătoria Târgoviște admite excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta SC C. SA Târgoviște și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, făcând aplicarea art. 19 C. proc. civ. și luând în considerare că în sectorul 1 își are sediul pârâta C.F.R. M., sucursala București.
Prin sentința civilă nr. 4505 din 10 mai 2005, Judecătoria Sectorului 1 bucurești admite excepția de necompetență teritorială și declină competența de judecată a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, făcând aplicarea art. 8 alin. (1) C. proc. civ. și luând în considerare că Municipiul Târgoviște este reședința județului unde își are sediul reclamantei.
Constatând conflict negativ de competență, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., înaintează cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Din actele și lucrările dosarului se constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 19 C. proc. civ., întrucât prevederile art. 14 pct. 1 din contractul comercial din 1 mai 2004, prin care părțile au ales competența instanței de judecată din București se referă la contractul de livrare de fier vechi intervenit între furnizor și cumpărător și nu la contractul de transport al respectivei mărfi în executarea căruia s-au înregistrat lipsuri cantitative în stația de descărcare.
În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 8 alin. (1) C. proc. civ., întrucât litigiul de față este născut între doi comercianți, acțiunea fiind îndreptată împotriva pârâtelor societăți comerciale, persoane juridice de drept privat.
Litigiul de față fiind născut în legătură cu executarea unui contract de transport de mărfuri pe calea ferată, în speță sunt incidente dispozițiile art. 10 pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora:
„În afară de instanța domiciliului pârâtului, mai sunt competente ..” „în cererile invocate dintr-un contract de transport, instanța locului de plecare sau de sosire”.
Cum stația de sosire, de descărcare, este Târgoviște, reclamanta a investit corect Judecătoria Târgoviște cu soluționarea cererii îndreptate împotriva transportorului pentru repararea prejudiciului rezultat din lipsa la destinație a unei cantități de marfă.
Astfel fiind, competența de soluționare a litigiului menționat urmează a se stabili în favoarea Judecătoriei Târgoviște.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a litigiului intervenit între SC C. SRL Târgoviște, C.F.R. M. sucursala București, C.F.R. M. sucursala Craiova și SC C. SA Târgoviște, în favoarea Judecătoriei Târgoviște.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.