Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5109/2005 AI generated

Nullity of lease contract for land subject to statutory restitution in kind under Law No. 10/2001

Case Number Decizia nr. 5109/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the defendant-landlord, upholding the lower courts' decision that declared the lease agreement null and void, and ordered the appellant to pay the claimant 3,000,000 lei in litigation costs. The dispute concerned the validity of a lease contract for a 58 sq. m. commercial land plot, where the original owner sought restitution in kind of the property under Law No. 10/2001 regarding the restitution of state properties expropriated under the old legislation, thereby substituting herself for the state in the existing concession contract. The court held that because the restitution decision explicitly provided for the takeover of the prior concession contract, the owner was legally obligated to assume that specific contractual regime; consequently, entering into a new lease agreement violated the imperative legal provisions of the restitution law and was deemed null, regardless of the parties' mutual consent.

Legislator headnote

AI generated

art. 14 din Legea nr. 10/2001, art. 304 C. proc. civ, art. 274 C. proc. civ; Nullity of lease contract for land subject to statutory restitution in kind under Law No. 10/2001: The dispute concerned the validity of a lease contract for a 58 sq. m. commercial land plot, where the original owner sought restitution in kind of the property under Law No. 10/2001 regarding the restitution of state properties expropriated under the old legislation, thereby substituting herself for the state in the existing concession contract. The court held that because the restitution decision explicitly provided for the takeover of the prior concession contract, the owner was legally obligated to assume that specific contractual regime; consequently, entering into a new lease agreement violated the imperative legal provisions of the restitution law and was deemed null, regardless of the parties' mutual consent.

Keywords

AI generated
nullity of contract restitution of property lease agreement commercial dispute contracting party land and buildings

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 274 C. proc. civ.

Provision cited in the dispositive to impose the payment of litigation costs on the appellant.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1454 din 15 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul L.C., domiciliat în Bacău, județul Bacău, împotriva pârâtelor D.E. și L.A., domiciliate în Bacău, județul Bacău, în sensul că a constatat nulitatea contractului de închiriere din 12 martie 2004, având ca obiect închirierea suprafeței de 58 mp. teren. De asemenea a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă D.E.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin contractul de societate autentificat la 12 mai 1993 la N.S.B., L.A. și L.C. s-au asociat și au constituit SC L.E. SNC, societate în nume colectiv, reprezentată și administrată de aceștia. În scopul desfășurării activității, între SC L.E. SNC și C.L.B. s-a încheiat contractul de cesionare înregistrat la 29 septembrie 1999, având ca obiect cedarea și preluarea în concesiune a suprafeței de 58 mp. destinată realizării unui spațiu comercial. P.M.B. a eliberat autorizația de construcție din 15 august 2000, pentru SC L.E. SNC, pentru construirea unui spațiu comercial.

Prin dispoziția din 15 martie 2004 a P.M.B. s-a dispus restituirea, în baza Legii nr. 10/2001, a unor suprafețe de teren, inclusiv a suprafeței de 58 mp. teren, prevăzându-se că se preia contractul de concesionare, pentru suprafața de 58 mp. aparținând A.F.L.

Ulterior, între D.E. și SC L.E. SNC Bacău, reprezentată prin L.A., s-a încheiat contractul de închiriere înregistrat la A.F.P. Bacău, la 12 mai 2004, contract în care s-a stabilit o chirie de 3.800.000 lei lunar și care a fost declarat nul deoarece contravine dispozițiilor Legii nr. 10/2001. În dispoziția de restituire s-a prevăzut că se preia contractul de concesionare, pentru suprafața de 58 mp., așa că încât este indiscutabil, că D.E. a optat pentru restituirea în natură, subrogându-se în drepturile statului, contractul de concesiune fiind încheiat potrivit legii.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 2 din 13 ianuarie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta D.E., împotriva sentinței civile nr. 1454 din 15 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 4753/2004, în contradictoriu cu intimatul reclamant L.C. și intimata pârâtă L.A.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 10/2001, dacă imobilul restituit prin proceduri administrative face obiectul unui contract de concesiune locativ, de gestiune sau asociere în participațiune, persoana îndreptățită poate opta pentru restituirea în natură sau pentru măsuri reparatorii în echivalent. Legiuitorul a prevăzut în scopul protejării concesionarilor, dreptul proprietarilor de a opta pentru restituirea în natură, iar pârâta D.E. avea obligația legală de a prelua contractul de concesiune.

Împotriva deciziei civile nr. 2 din 13 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ a promovat recurs pârâta D.E., care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectele că instanța de apel a respins apelul printr-o motivare sumară și străină de fondul cauzei; s-a acordat mai mult decât s-a cerut și ce nu s-a cerut, hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, acțiunea este motivată greșit în drept, a fost nesocotit principiul libertății actelor juridice, iar administratorul L.C. a știut de încheierea contractului, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 299-316 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta D.E. pentru următoarele considerente.

Printr-o completă și integrală apreciere a probelor, instanțele judecătorești anterioare, au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, precum și regimul sancționator în situația nerespectării dispozițiilor imperative cuprinse în Legea nr. 10/2001. De esența unei corecte stabiliri a situației de fapt și de drept în speță, o reprezintă dispoziția din 15 martie 2004 a P.M.B., privind soluționarea cererii petiționarei D.E. prin care i s-a restituit și suprafața de teren de 58 mp., cu precizarea făcută la pct. 2 că se preia contractul de concesionare aparținând A.F.L. (dosar nr. 4753/2004 Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ).

Amplu documentat și bine argumentat, atât instanța de fond cât și cea de apel au evidențiat că, din moment ce a optat pentru restituirea în natură, proprietara D.E. avea obligația legală impusă de Legea nr. 10/2001, de a prelua contractul de concesionare, iar încheierea unui contract de închiriere, chiar cu existența acordului de voință al părților, contravine cadrului legal imperativ expus anterior.

Pentru toate rațiunile juridice expuse, toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâta D.E., urmează a fi înlăturate ca neîntemeiate, recursul a fi respins ca nefondat, nefiind îndeplinite nici una din dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică decizia civilă nr. 2 din 13 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata către intimată a sumei de 3.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta D.E., împotriva deciziei nr. 2 din 13 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 3.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2005.