Corporate dissolution appeal: classification of special commercial cassation versus ordinary civil appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal filed by the defendants, quashed the lower court's decision that had dismissed the jurisdictional objection, and remanded the case to the Court of Appeal to be resolved as an appeal rather than a cassation appeal. The dispute concerned the legal remedy available to challenge a first-instance judgment dissolving a limited liability company due to serious disagreements between associates that hindered the company's operation, with the defendants arguing that the specific statutory path of cassation did not apply. The court held that because the dissolution was pronounced under Article 222(1)(e) of Law No. 31/1990, and this specific ground does not invoke the special cassation regime provided for in Article 232(5) of the same law, the judgment is subject to the standard appellate process; consequently, the prior first-instance judgment dissolving the company remains pending and must be reviewed on appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 222 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990; Corporate dissolution appeal: classification of special commercial cassation versus ordinary civil appeal: Împotriva deciziei sus-evocată au declarat recurs pârâții P.V. și SC I. SRL, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București, pentru ca aceasta să se pronunțe în apel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 4374 din 1 aprilie 2004, Tribunalul București a admis cererea precizată formulată de reclamantul I.D., a dispus dizolvarea SC I. SRL și înscrierea prezentei în registrul comerțului și publicarea în 15 zile de la data la care prezenta hotărâre devine irevocabilă.
Prin decizia nr. 919 din 17 noiembrie 2004, Curtea de Apel București a anulat recursul declarat de recurenții pârâți SC I. SRL București și P.V.
Împotriva deciziei sus-evocată au declarat recurs pârâții P.V. și SC I. SRL, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București, pentru ca aceasta să se pronunțe în apel.
Recursul pârâților este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului se constată că, în adevăr, așa cum arată recurenții în motivele de recurs, în speță, dizolvarea societății pârâte s-a pronunțat pentru cazul prevăzut de art. 222 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, respectiv „neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății”, hotărârea dată în acest caz de dizolvare nefiind prevăzută cu o cale specială de atac, pe cale de consecință, fiind supusă apelului, nicidecum recursului reglementat special de art. 232 alin. (5) din legea societăților comerciale.
În consecință, pentru considerentele ce preced urmează ca recursul pârâților să fie admis, decizia atacată să fie casată și cauza să fie trimisă la Curtea de Apel București, pentru soluționarea căii de atac ca apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâții P.V. și SC I. SRL, împotriva deciziei nr. 919 din 17 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția comercială, casează decizia atacată și trimite cauza Curții de Apel București, pentru a soluționa calea de atac ca apel.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2005.