Validity of ministerial normative acts and mandatory publication in the Official Gazette as a condition for legal effect

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 237, pronunțată la data de 26 iulie 2002, în dosarul nr. 997/A/2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanții U.C., B.S. și P.E., pentru anularea Ordinului nr. 1478/2001, Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului la Institutul Național al Magistraturii și a Circularei nr. I/5092/2002, pentru prelungirea valabilității regulamentului respectiv, emise de ministrul justiției.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că reclamanții au mai cerut:

- suspendarea executării actelor administrative de mai sus și a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, programat la 31 august 2002;

- prorogarea termenului de înscriere la concurs;

- obligarea Ministerului Justiției să le recunoască dreptul de înscriere la acest concurs;

- menținerea în vigoare a Regulamentului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, în anul 2000, aprobat prin Ordinul nr. 2900/1999.

A mai reținut că reclamanții au susținut că prin actele administrative atacate le-a fost încălcat dreptul legal de a participa la concurs, Regulamentul permițând doar înscrierea candidaților care au obținut la examenul de licență media peste 8,50, fiind încălcate astfel prevederile art. 76 din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească.

Respingând acțiunea ca nefondată, instanța de fond a reținut, în esență, că Regulamentul nu este nelegal, introducerea condiției unei medii minime de 8,50 la examenul de licență fiind în concordanță cu prevederile art. 46 lit. b) din Legea nr. 92/1992, potrivit cărora pot participa la susținerea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, doar candidații care au o pregătire profesională corespunzătoare

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții, susținând că:

- instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unei apărări pe care și-au formulat-o, anume aceea că Regulamentul și Ordinul emis de ministrul justiției sunt nule, nefiind publicate în Monitorul Oficial al României, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 24/2000, privind tehnica elaborării actelor normative;

- instanța de fond a aplicat în mod greșit legea, prevederile art. 46 lit. b) din Legea nr. 92/1992, invocate în considerentele sentinței, referindu-se doar la numirea în magistratură, după promovarea examenului de capacitate.

În întâmpinarea depusă, Ministerul Justiției a cerut respingerea recursului, susținând, în esență, că Legea nr. 92/1992, în baza căreia a fost emis Regulamentul, nu prevede obligativitatea publicării acestuia în Monitorul Oficial și că, pe fond, prevederea unei medii minime la examenul de licență este în conformitate cu prevederile art. 76 și ale art. 46 lit. b) din aceiași lege.

Recursul este întemeiat.

Într-adevăr potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vederea intrării lor în vigoare, legile, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de organele administrației publice centrale de specialitate, se publică în Monitorul Oficial al României.

Aceiași dispoziție a fost preluată de prevederile art. 27 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 555/2001, potrivit cărora toate ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte cu caracter normativ ale miniștrilor, se publică în Monitorul Oficial, prin grija acestora.

Deci, aceste prevederi legale impun condiția obligatorie a publicării actelor administrative cu caracter administrativ, condiție de validitate a acestora.

În cauză, reclamanții au susținut, prin acțiune, că ordinul și Regulamentul atacate nu ar fi fost publicate în Monitorul Oficial și că publicarea acestora ar fi fost obligatorie, însă instanța de fond nu a cercetat acest lucru, nici dacă acestea sunt sau nu acte administrative cu caracter normativ, nici dacă prevederile art. 10 din Legea nr. 24/2000 și ale art. 27 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 555/2001, sunt incidente.

Procedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre casabilă, în condițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., recursul fiind întemeiat, urmând ca dosarul să fie trimis pentru rejudecare.

Astfel, fiind cercetarea celui de-al doilea motiv de casare este inutilă, urmând a fi avut ca apărări de fond, eventual, de instanța de rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de U.C., de B.S. și P.E., împotriva sentinței nr. 237 din 26 iulie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.