Administrative tax annulment appeal rejected for lack of statutory grounds under Articles 317-318 Civil Procedure Code despite timely filing arguments
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the annulment appeal filed by a private limited company against a decision of the Court of Cassation, which had previously dismissed an earlier annulment appeal as time-barred; consequently, the lower court's refusal to entertain the initial challenge stands. The dispute arose in administrative tax proceedings where the company attempted to annul a final non-enforceable judgment, arguing that the 15-day filing period should run from the date it received the written reasoning rather than the date of pronouncement, and that the lower court failed to examine all merits. The court held the appeal unfounded because the statutory grounds for annulment under Articles 317 and 318 of the Civil Procedure Code are exhaustive and did not include the arguments raised by the company, thereby upholding the strict procedural deadline applicable to judgments not enforceable by compulsory execution.
Legislator headnote
AI generatedAdministrative tax annulment appeal rejected for lack of statutory grounds under Articles 317-318 Civil Procedure Code despite timely filing arguments: Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art.319 alin.2 din Codul de procedură civilă, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite – cazul deciziei nr.935/ 27 martie 2001 – contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, or contestația respectivă în anulare fusese introdusă la data de 11 octombrie 2001, deci cu încălcarea acestor prevederi legale.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de S.C. “E.” S.A. București împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat contestatoarea S.C. “E.” S.A. București reprezentată de consilierul juridic E.P. și intimatul Ministerul Industriei și Resurselor reprezentat de consilierul juridic N.P., lipsind intimata S.C. „T.” – Filiala E.T.
Procedura completă.
Consilierul juridic E.P. a solicitat admiterea contestației în anulare, potrivit motivelor dezvoltate în scris.
Consilierul juridic N.P. a pus deasemenea concluzii pentru admiterea contestației în anulare formulată împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția de contencios administrativ.
C U R T E A
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr.1641 pronunțată la data de 25 aprilie 2002 în dosarul nr.3765/2001, Curtea Supremă de Justiție, Secția contencios administrativ a respins ca tardiv formulată contestația în anulare împotriva deciziei nr.935/ 27 martie 2001 a aceleiași secții, introdusă de contestatoarea S.C. “E.” S.A. București.
Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art.319 alin.2 din Codul de procedură civilă, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite – cazul deciziei nr.935/ 27 martie 2001 – contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, or contestația respectivă în anulare fusese introdusă la data de 11 octombrie 2001, deci cu încălcarea acestor prevederi legale.
Împotriva deciziei nr.1641/ 25 aprilie 2002 contestatoarea S.C. “E.” SA București a formulat contestația în anulare de față susținând că este nelegală pentru următoarele motive:
- chiar dacă reprezentantul său a participat la dezbateri, nu rezultă automat că a fost prezent și la pronunțare;
- termenul de 15 zile prevăzut de art.219 alin.2 din Codul de procedură civilă curge de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, nu de la data pronunțării acesteia;
- contestația în anulare a vizat și faptul că instanța nu a cercetat toate motivele de recurs, împrejurare de care nu putea lua cunoștință la data pronunțării, ci numai după redactarea considerentelor.
Contestația în anulare de față este nefondată.
Este adevărat că, potrivit prevederilor art.320 alin.3 din Codul de procedură civilă, hotărârea dată în contestație – cazul deciziei nr.1641/ 25 aprilie 2002 – este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Dar, în conformitate cu prevederile art.317 și 318 din Codul de procedură civilă hotărârile pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru motivele limitativ enumerate de aceste dispoziții, între care nu se regăsesc motivele invocate de contestatoare în contestația în anulare de față, urmând să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de S.C. “E.” S.A. București împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.