Attempted murder versus statutory brawl: specific perpetrator identification excludes collective altercation liability
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the trial and appellate court's conviction for attempted murder and the resulting 8-year prison sentence, a 4-year deprivation of rights, and 200,000 lei in civil damages (compensatory and moral), while also revoking a prior suspended sentence to aggregate the total term to 9 years. The dispute centered on whether the defendant’s act of stabbing a victim with a sword during a conflict between rival groups constituted a mutual brawl (altercation) or a unilateral attempted homicide; the court found that specific witness testimony and video evidence definitively identified the defendant as the sole perpetrator of the life-threatening injuries, thereby excluding the application of the brawl statute which requires uncertainty regarding the specific actor in a violent group confrontation. The decisive legal basis involved the rejection of the argument for requalification under Article 322 of the Penal Code (brawl) in favor of Article 20 and Article 174 (attempted murder), grounded in the principle that clear identification of the culpable actor by the evidence precludes the use of the collective liability provisions for altercations.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. i) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 83 C. pen, art. 7 din Legea nr. 543/2002, art. 64 C. pen, art. 346 C. proc. pen; Attempted murder versus statutory brawl: specific perpetrator identification excludes collective altercation liability: În speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 322 alin. (1), (2) și (3) C. pen., ce sancționează infracțiunea de încăierare, care presupune participarea mai multor persoane la o altercație violentă în cursul căreia se produce o vătămare gravă a unei persoane, dar nu se cunoaște care anume din participanți a săvârșit fapta.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 133/ F din 13 aprilie 2005, Tribunalul Ialomița a condamnat pe inculpatul B.P., la 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Conform art. 83 C. pen., și art. 7 din Legea nr. 543/2002 a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei și beneficiul grațierii pentru pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2027 din 25 octombrie 2002 a Judecătoriei Slobozia, urmând ca inculpatul să execute 9 ani închisoare.
A dedus prevenția de la 8 iunie 2004. A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 – art. 64 C. pen.
Conform art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpatul la 100.000.000 lei despăgubiri materiale și 100.000.000 lei despăgubiri morale către partea civilă F.S.M.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, la data de 28 mai 2004, în urma unui conflict cu partea vătămată F.S.M. ce a avut loc în Stația P.S. Slobozia, a lovit-o pe aceasta cu o sabie, producându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie.
Cercetările au stabilit că, în cursul lunii mai 2004, în Slobozia au avut loc conflicte între două grupuri rivale, unul condus de R.E. și altul condus de T.F. din care făcea parte și B.P.
La 28 mai 2004, componenți ai acestor două grupuri s-au întâlnit în zona gării din Slobozia, între ei având loc un schimb de lovituri, în urma cărora R.E. a suferit leziuni ce au necesitat internare în spital.
Pentru a se răzbuna, grupul condus de acesta a pornit în căutarea celor din grupul condus de T.F.
În seara de 28 mai 2004, T.F. a plecat spre stația P.S. cu mașina condusă de R.Șt.V., în care se mai afla F.S. și C.M.
În timp ce T.F. discuta cu vânzătorul, a văzut în Stația P. un autoturism din care a coborât inculpatul B.P., având în mână o sabie, precum și R.N., S.C., F.C. și R.L., înarmați cu bucăți de lemn și fier.
Inculpatul B.P. s-a îndreptat spre autoturismul cu care venise T.F. și, observând că R.Șt.V. încerca să fugă, l-a somat să rămână, strigând „stai că mori”, a încercat să îl lovească, dar nu a reușit decât să îl atingă în partea stângă a capului.
F.S. a coborât din mașină pentru a vedea ce se întâmplă, l-a observat pe B.P. cu sabia în mână, îndreptându-se spre el, iar în spate F.C., S.C., R.L. și R.N., de asemenea, înarmați.
Inculpatul B.P. l-a lovit, încercând să îl doboare la pământ, nu a reușit, iar când F.S. a fugit spre Stația P. l-a înjunghiat cu sabia în spate, iar ceilalți l-au lovit cu lemnele ce le aveau asupra lor.
Raportul medico-legal consemnează leziuni de violență, multiple plăgi prin înjunghiere, necesitând pentru vindecare 12-15 zile îngrijiri medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie.
Apelul declarat de inculpat a fost respins de Curtea de Apel București prin decizia penală nr. 597/ A din 28 iulie 2005.
Împotriva deciziei inculpatul B.P. a declarat recurs, solicitând schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în încăierare, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat și va fi respins.
Tribunalul a dat o corectă apreciere probelor pe baza cărora s-a stabilit vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, aplicând în final o pedeapsă corespunzătoare gravității faptei comise, cât și persoanei inculpatului.
Încadrarea juridică dată faptei este corectă, din probe rezultând fără dubii că inculpatul B.P. este cel care a lovit partea civilă cu sabia și nu alte persoane, aspect ce rezultă cu certitudine din declarațiile martorilor, părții civile, precum și fotografiile existente la dosar, care reprezintă transcrierea casetei video de la Secția P.S.
În speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 322 alin. (1), (2) și (3) C. pen., ce sancționează infracțiunea de încăierare, care presupune participarea mai multor persoane la o altercație violentă în cursul căreia se produce o vătămare gravă a unei persoane, dar nu se cunoaște care anume din participanți a săvârșit fapta.
Probele atestă fără dubiu că infracțiunea de tentativă de omor într-un loc public, a fost comisă de inculpatul B.P.
Nefiind motive care, examinate din oficiu, să conducă la admiterea recursului, acesta va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce detenția de la 8 iunie 2004 la 26 septembrie 2005.
Inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.P. împotriva deciziei penale nr. 597/ A din 28 iulie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.
Deduce din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 8 iunie 2004 la 26 septembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 septembrie 2005.