Judicial rehabilitation denied for successive convictions; rehabilitation period reset by later sentence, appeal unfounded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the petitioner’s appeal, upholding the lower courts’ decisions that denied his request for judicial rehabilitation from multiple successive criminal sentences. The petitioner had sought rehabilitation from several convictions, including an 18-year sentence reduced to 9 years, a 3-year and 6-month sentence, and a 1-year sentence. The Court held that for successive convictions, the rehabilitation period is calculated based on the longest sentence (18 years), requiring a 7-year term under Article 135(c) of the Criminal Code plus half the sentence duration (9 years), totaling 27 years; this period was interrupted by a subsequent conviction in 1997, which started a new term, so the rehabilitation conditions under Article 135 of the Criminal Procedure Code were not met. The petitioner was ordered to pay 80 RON in judicial expenses, with 20 RON advanced from the Justice Ministry fund for court-appointed defense.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. pen, art. 135 lit. c) C. pen; Judicial rehabilitation denied for successive convictions; rehabilitation period reset by later sentence, appeal unfounded: Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă, într-adevăr, că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 135 C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 89/ P din 11 martie 2005, Tribunalul Bihor a respins cererea formulată de condamnatul L.G., prin care a solicitat reabilitarea judecătorească de sub efectele pedepselor de: 18 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 14/1983 a Tribunalului Bihor, modificată prin decizia penală nr. 2219/1983 a Tribunalului Suprem, redusă la 9 ani închisoare prin Decretul nr. 11/1988; 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 387/1989 a Judecătoriei Beiuș; un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 98/1997 a Judecătoriei Beiuș, modificată prin decizia penală nr. 445/A/1997 a Tribunalului Bihor.
S-a reținut, în esență, că în cauză, termenul de reabilitare judecătorească în cazul condamnărilor succesive ale petentului, este cel prevăzut de lege pentru pedeapsa cea mai grea, adică de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 14/1983 a Tribunalului Bihor, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 2219/1983 a Tribunalului Suprem.
Întrucât data de la care începe să curgă acest termen este data la care a luat sfârșit executarea ultimei pedepse aplicată petentului, adică cea aplicată prin sentința penală nr. 98/1997 a Judecătoriei Beiuș, s-a constatat că termenul de reabilitare judecătorească nu s-a împlinit.
Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 92/ A din 3 mai 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de petent.
Condamnatul a declarat recurs.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă, într-adevăr, că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 135 C. proc. pen.
Astfel, instanța de apel a arătat, în mod corect, în considerentele deciziei, că, în cazul pedepselor succesive, cum este în speță, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea, care este de 18 ani închisoare.
Drept urmare, termenul de reabilitare pentru petent este cel prevăzut de art. 135 lit. c) C. pen., la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunțate, adică 9 ani, ceea ce înseamnă că termenul de reabilitare are o durată de 27 ani.
Având în vedere că, înainte de a se împlini termenul de reabilitare, a intervenit o nouă condamnare a sus-numitului, la un an închisoare, prin sentința penală nr. 98/1997 a Judecătoriei Beiuș, modificată prin decizia penală nr. 445/A/1997 a Tribunalului Bihor, curgerea termenului de reabilitare menționat a fost întreruptă și a început să curgă un nou termen, așa cum a motivat, în mod corect, Curtea de Apel Oradea.
Pentru aceste considerente, urmează a se constata că hotărârile atacate sunt legale și temeinice și, pe cale de consecință, să fie respins recursul, ca nefondat cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul L.G. împotriva deciziei penale nr. 92/ A din 3 mai 2005 a Curții de Apel Oradea.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 20 RON (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2005.