Pension house appeal fails: refugee-status allowance confirmed from April 2001, not May 2002.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant pension house's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's ruling in favor of the claimant. The appellate decision leaves in force the Court of Appeal's judgment that annulled the challenged administrative decision and ordered the claimant's refugee-status allowance to be paid from 1 April 2001 rather than 1 May 2002. The case concerned an administrative challenge to a pension-house decision that had set the allowance start date later than requested, after the claimant sought benefits under Law No. 189/2000 in March 2001. The court held that, under Articles 5(1) and 7(2) of Law No. 189/2000, as clarified by implementing norms under Government Ordinance No. 105/1999 (H.G. No. 127/2002)—which include expelled or refugee persons within the meaning of "person displaced to another locality"—benefits accrue from the month following the application, here 1 April 2001. The court also rejected the res judicata defense, finding no identity of object and cause with the prior judgment, as the pension house failed to prove such identity.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/2000; Pension house appeal fails: refugee-status allowance confirmed from April 2001, not May 2002: Astfel fiind, și având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/2000, precum și art. 7 alin. (2) din același act normativ, ținând cont de faptul că reclamanta a solicitat cerere la 29 martie 2001, recunoașterea statutului de persoană refugiată cu toate drepturile ce decurg din acesta, în mod legal și temeinic, Curtea de Apel Cluj a stabilit data de 1 aprilie 2001, pentru plata indemnizației cuvenite.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 3 septembrie 2002, reclamanta B.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii emise de aceasta, cu nr. 1214 din 23 iulie 2002, în sensul de a i se recunoaște calitatea de persoană refugiată, începând cu 3 septembrie 1940, în loc de 6 septembrie 1940 și de a i se acorda indemnizația cuvenită, începând cu 1 aprilie 2001, în loc de 1 mai 2002.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că a formulat cerere pentru recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, de la 29 martie 2001. Cu toate acestea, drepturile i s-au acordat de la data de 1 mai 2002.
Prin sentința civilă nr. 458 din 23 octombrie 2002, Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea; a anulat hotărârea contestată, în sensul că a stabilit ca indemnizația cuvenită reclamantei să-i fie acordată începând cu 1 aprilie 2001, respingând în același timp excepția autorității de lucru judecat, invocat de pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, care, în esență, a susținut că pentru intervalul 1 aprilie 2001 – 1 mai 2002, există autoritate de lucru judecat, prin sentința Tribunalului Cluj nr. 1789/2001, fiind respinsă cererea formulată de reclamantă la 29 martie 2001.
Recursul nu este fondat.
Prin H.G. nr. 127/2002, au fost aprobate Normele pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, norme care au lămurit înțelesul noțiunii de „persoană strămutată în altă localitate”, prin includerea și a persoanelor expulzate sau refugiate din localitatea de domiciliu, din motive etnice.
Fiind norme de aplicare a Legii nr. 189/2000, drepturile conferite de aceasta se acordă tuturor persoanelor care au formulat cerere în temeiul său.
Astfel fiind, și având în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/2000, precum și art. 7 alin. (2) din același act normativ, ținând cont de faptul că reclamanta a solicitat cerere la 29 martie 2001, recunoașterea statutului de persoană refugiată cu toate drepturile ce decurg din acesta, în mod legal și temeinic, Curtea de Apel Cluj a stabilit data de 1 aprilie 2001, pentru plata indemnizației cuvenite.
În ce privește excepția autorității de lucru judecat, corect, instanța fondului a apreciat că nu este întemeiată, nefiind făcută dovada identității de obiect și cauză între litigiul de față și cel soluționat prin sentința Tribunalului Cluj nr. 1798/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 458 din 23 octombrie 2002 a Curții de Apel Clu, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2003.