Validity of shareholding resolution for dividend distribution from asset sales and exclusion of ex officio legality review absent counterclaim

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 10895 din 18 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost respinsă acțiunea A.P.A.P.S. prin care solicitase obligarea pârâtei SC P. SA Ilfov la plata sumei de 273.973.343 lei cu titlu de dividende și daune moratorii aferente anului 1999.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că dividendele rezultau exclusiv din vânzarea de active, iar potrivit art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 88/1997, astfel cum a fost modificat prin art. 34 Legea nr. 99/1999, sumele astfel dobândite trebuiau folosite, într-o anume ordine, pentru destinațiile speciale și limitativ prevăzute de legiuitor.

Cum pârâta înregistra datorii la bugetul de stat în sumă de 383.277.000 lei plus penalități de 2.047.444.000 lei, repartizarea dividendelor apare ca nelegală.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia comercială nr. 29 din 9 februarie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, iar sentința de fond schimbată în tot în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei la plata dividendelor și daunelor moratorii solicitate.

Instanța de apel a reținut în argumentarea soluției date că la 28 martie 2000 prin hotărârea A.G.A. din societatea pârâtă s-a aprobat bilanțul contabil pentru anul 1999 și repartizarea dividendelor, reclamantei revenindu-i 143.946.000 lei cu acest titlu, după deducerea altor cheltuieli.

Cum această hotărâre nu a fost atacată de nici una dintre părți, iar reprezentantul pârâtei a votat în sensul celor hotărâte în această adunare a acționarilor, ea urmează a-și produce efectele.

Cu această motivare a fost înlăturată apărarea pârâtei în sensul că acțiunea reclamantei este nefondată, reținându-se că pârâta nu a investit instanța cu o cerere reconvențională privind anularea hotărârii A.G.A. așa încât nu se poate pronunța asupra legalității acestei hotărâri și că nu-și poate invoca propria culpă.

Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat recurs solicitând casarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta critică decizia din apel pentru încălcarea dispozițiilor art. 26 din O.U.G. nr. 88/1997 care interzicea distribuirea dividendelor rezultate din vânzarea activelor.

Greșit s-a reținut în sarcina sa că prin reprezentant a votat în A.G.A. distribuirea acestor sume, deoarece reclamanta era la data respectivă acționar majoritar, iar prin hotărâre numai către reclamantă s-a decis distribuirea dividendelor, nu și către ceilalți acționari.

Mai mult, procesul – verbal al adunării generale din 28 martie 2000 nu s-a concretizat într-o hotărâre A.G.A. și n-a fost publicat niciodată în M. Of. pentru a putea fi atacată de terți în justiție.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimata A.V.A.S. a solicitat respingerea recursului.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:

Distribuirea dividendelor într-o societate comercială se decide prin hotărârea acționarilor, hotărâre prin care se adoptă bilanțul contabil pentru anul precedent.

În speță la 28 martie 2000 prin hotărârea acționarilor din societatea recurentă s-a decis distribuirea dividendelor, repartizarea acestora făcându-se atât către intimată cât și către alți acționari, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Chiar dacă ea nu a fost publicată în M. Of. ea produce efecte între părți, publicarea făcându-se numai spre a fi opozabilă terților.

În acest context, după cum corect a reținut și apreciat și instanța de apel, recurenta nu poate susține nelegalitatea acestei hotărâri, câtă vreme nu a investit instanța cu o cerere prin care să solicite verificarea legalității acestei hotărâri pentru a se putea verifica dacă ea încalcă sau nu dispozițiile art. 26 din O.U.G. nr. 88/1997.

În consecință, criticile recurentei sunt apreciate, ca nefondate, urmând a fi respinse, decizia din apel fiind temeinică și legală în raport de probele administrate în cauză și de cererile cu care a fost investită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC P.I. SA Balotești împotriva deciziei nr. 29 din 9 februarie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 mai 2005.