In-kind restitution barred for property integrated into fully privatized company despite 1948 nationalization presumption

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții P.C., C.P. și P.N., au chemat în judecată pe pârâta SC D. SA Galați, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată a le restitui în natură, imobilul situat în Brăila.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, că sunt moștenitorii defunctului P.J., decedat la data de 11 februarie 1975, care la rândul său este unicul fiu al defunctului P.C., de pe urma căruia a rămas imobilul revendicat.

Reclamanții au mai arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 au notificat Primăria municipiului Brăila, dar pentru că unitatea deținătoare este pârâta SC D. SA Galați, notificarea a fost trimisă acestei din urmă societății.

Cu adresa nr. 9422 din 18 septembrie 2002 pârâta a răspuns că în mod eronat s-au adresat cu notificare unității deținătoare a imobilului, deoarece, în baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art. 32 alin. (4) din Legea nr. 99/1999, aceasta trebuia adresată A.P.A.P.S.

Au mai susținut că imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului conform Legii nr. 119/1948.

Prin sentința civilă nr. 497 din 7 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Galați, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți, cu motivarea că imobilul în litigiu nu poate fi restituit în natură, întrucât pârâta este o societate integral privatizată, imobilul fiind evidențiat în patrimoniul acesteia.

Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamanții, susținând că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 620 din 28 decembrie 1994, încheiat între F.P.S. și pârâtă s-au vândut acțiunile și nu imobilul, iar prin contractul nr. 141 din 19 decembrie 1994, SIF II Moldova a înstrăinat acțiunile sale cu teren și construcții care nu fac obiectul privatizării.

Au mai invocat faptul că, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, deoarece imobilele naționalizate prin Legea nr. 119/1948 sunt considerate ca fiind preluate abuziv, deși actul menționat este un act valabil și reprezintă titlu pentru bunul ce intră sub incidența sa.

Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 402A din 24 martie 2004, a respins apelul reclamanților ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, a reținut, în esență, că pârâta este o societate comercială privatizată integral, conform Legii nr. 58/1991 și respectiv Legii nr. 15/1990.

În aceste condiții, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, în sensul că pentru imobilele preluate cu titlu, valabil și evidențiate în patrimoniul societăților comerciale privatizate, cu respectarea dispozițiilor legale, și pentru că reclamanții nu au contestat actele de vânzare cumpărare de acțiuni, aceștia din urmă au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții, considerând-o netemeinică și nelegală, susținând că instanța de apel a reținut greșit că imobilul a trecut cu titlu valabil în proprietatea statului, prin aplicarea corectă a Legii nr. 119/1948, și aceasta întrucât Legea nr. 10/2001, prin art. 2 alin. (1) lit. a), stabilește ca fiind abuzivă preluarea.

Cu privire la legile privatizării nr. 58/1991 și nr. 15/1990 reclamanții au susținut, că instanța de apel a efectuat o interpretare contradictorie a celor două acte normative.

Recursul nu este întemeiat.

În speță, este de necontestat că potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, imobilul revendicat și trecut în proprietatea statului prin Legea nr. 119/1948 a fost preluat abuziv și că într-o asemenea situație se restituie de regulă în natură.

Potrivit H.G. nr. 498/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, imobilele preluate în baza Legii nr. 119/1948, sunt prezumate ca fiind trecute cu titlu valabil.

Reclamanții nu au răsturnat această prezumție, iar instanțele au avut în vedere că, pârâta este o societate comercială privatizată, imobilul fiind evidențiat în patrimoniul acesteia.

Câtă vreme, reclamanții nu au solicitat constatarea nulității actelor de privatizare, în mod legal, atât instanța de fond cât și cea de apel, au reținut valabilitatea actelor și imposibilitatea de restituire în natură a imobilului, incidențe fiind dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, după care, reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.

Pentru considerentele expuse, recursul este nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții P.C., C.P. și P.N. împotriva deciziei nr. 402A din 24 martie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2005.