Competent appellate forum for recourse against unappealable judgment in good-faith construction ownership dispute

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 10 octombrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost investită de către Tribunalul Neamț, secția civilă, cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Neamț și Curtea de Apel Bacău și constatat prin decizia civilă nr. 319/RC din 20 iunie 2005 a Tribunalului Neamț, secția civilă, în ceea ce privește soluționarea căii de atac declarate împotriva sentinței civile nr. 2606 din 13 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Roman.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să rețină următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2606 din 13 decembrie 2004, Judecătoria Roman a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamanții C.I. și C.G. au solicitat să se constate în contradictoriu cu pârâții D.V., D.T., R.A., R.M., R.I., I.R., R.C. și Primăria comunei Săbăoani, Județul Neamț, că sunt constructori de bună credință ai imobilului edificat în perioada 1999-2000, în regie proprie, pe terenul proprietate indiviză a moștenitorilor defunctului R.I.M.

Împotriva sentinței menționate au promovat cale de atac, intitulată apel, reclamanții, cauza fiind înaintată Curții de Apel Bacău și înregistrată sub nr. 1538/2005.

Curtea de apel Bacău, secția civilă, prin decizia civilă nr. 331 din 25 aprilie 2005, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț.

Prin considerentele deciziei, s-a reținut că, în raport de precizarea obiectului ca fiind sub valoarea de 1 miliard de lei, hotărârea primei instanțe este supusă numi căii de atac a recursului conform art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., iar potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 195/2004, judecarea căii de atac a recursului este, în acest caz, de competența instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea atacată.

Tribunalul Neamț, la care dosarul a fost înregistrat sub nr. 1259/RC/2005, prin decizia civilă nr. 319/RC din 20 iunie 2005 a declinat competența soluționării apelului în favoarea Curții de Apel Bacău și, în temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., constatând conflictul negativ de competență înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța pe calea regulatorului de competență.

Tribunalul neamț, a reținut prin considerentele deciziei menționate că obiectul acțiunii nu este evaluabil în bani, acesta constituindu-l constatarea existenței dreptului de proprietate al reclamanților asupra construcției edificate pe terenul proprietatea autorilor pârâților.

Ca atare, s-a calificat calea de atac ca fiind apelul și nu recursul și s-a apreciat că în speță, competența soluționării acestei căi de atac revine, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., Curții de Apel Bacău.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere dispozițiile art. 20 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să aprecieze că în cauză competența soluționării cauzei revine Tribunalului Neamț, ca instanță de recurs, pentru următoarele considerente:

Așa cum corect a reținut Curtea de Apel Bacău, acțiunea reclamanților este o acțiune evaluabilă având un obiect cu o valoare sub 1 miliard de lei, prin care aceștia solicită să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra unei construcții edificate pe terenul proprietate indiviză a pârâților.

În conformitate cu dispozițiile art. 2821 alin. (1), introdus prin Legea 195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv.

Ca atare sentința atacată este supusă numai recursului, Curtea de Apel Bacău calificând corect calea de atac declarată de reclamanți ca fiind recurs și nu apel.

În consecință, potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ., recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de judecătorie, care potrivit legii, nu este supusă apelului, se soluționează de tribunal.

Înalta Curte de Casație și Justiție va aprecia totodată că declinarea de competență de către Curtea de Apel în favoarea tribunalului era obligatorie pentru acesta din urmă, la fel ca și calificarea dată căii de atac declarate împotriva sentinței judecătoriei, concluzie ce se deduce din dispozițiile art. 22 C. proc. civ., care se referă la ivirea conflictului de competență doar între două judecătorii, între judecătorie și tribunal, între două tribunale sau între două curți de apel.

Față de aceste considerente se va stabili competențe soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Neamț ca instanță de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț ca instanță de recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2005.