Jurisdictional remand of land restitution claim under Law No. 10/2001 due to statutory value threshold shifting appeal competence to Court of Appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice did not rule on the merits but remanded the appeal to the Pitești Court of Appeal, establishing that the lower appellate court had exclusive jurisdiction to decide the dispute. The case involved a claim by five individuals against a private company for the return of a 2,805 square meter plot of land and associated structures, originally filed as a reivindication (property recovery) action under the Civil Code and subsequently adjusted under Law No. 10/2001 regarding the restitution of confiscated property. The lower appellate court had previously dismissed the claim on the grounds that the plaintiffs lacked legal interest because they had already received an administrative decision restoring 2,005 square meters of the land. The High Court's decision was based solely on procedural competence: pursuant to Article II(3) of Law No. 219/2005 and Article 2 of the Civil Procedure Code as amended by O.U.G. No. 138/2000, because the disputed asset's value of approximately 1.88 billion lei fell below the 5 billion lei threshold for tribunal jurisdiction in the first instance, the appeal and subsequent recourse jurisdiction shifted from the High Court to the Court of Appeal, necessitating the transfer of the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 480 C. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ, art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005; Jurisdictional remand of land restitution claim under Law No. 10/2001 due to statutory value threshold shifting appeal competence to Court of Appeal: The case involved a claim by five individuals against a private company for the return of a 2,805 square meter plot of land and associated structures, originally filed as a reivindication (property recovery) action under the Civil Code and subsequently adjusted under Law No. 10/2001 regarding the restitution of confiscated property. The lower appellate court had previously dismissed the claim on the grounds that the plaintiffs lacked legal interest because they had already received an administrative decision restoring 2,005 square meters of the land. The High Court's decision was based solely on procedural competence: pursuant to Article II(3) of Law No. 219/2005 and Article 2 of the Civil Procedure Code as amended by O.U.G. No. 138/2000, because the disputed asset's value of approximately 1.88 billion lei fell below the 5 billion lei threshold for tribunal jurisdiction in the first instance, the appeal and subsequent recourse jurisdiction shifted from the High Court to the Court of Appeal, necessitating the transfer of the case.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision cited in the final order to justify transferring the recourse to the Court of Appeal due to jurisdictional changes.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 218 din 13 noiembrie 2001 Tribunalul Vâlcea, secția civilă, a admis în parte acțiunea promovată de R.E., D.C., A.I., A.A. și A.C. în contradictoriu cu SC S. SA Drăgășani și a fost obligată pârâta să restituie reclamanților terenul în suprafață de 2805 mp situat în Drăgășani, cu vecinătățile precizate în dispozitiv, precum și construcțiile aflate pe acest teren așa cum au fost identificate prin procesul-verbal din 6 septembrie 1954.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți față de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și municipiul Drăgășani prin primar, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților.
A anulat cererea în daune și instituirea unui drept de retenție promovată de pârâta reclamantă reconvențională SA S. SA Drăgășani, ca netimbrată.
A respins cererea de chemare în garanție formulată de SC S. SA Drăgășani împotriva A.P.A.P.S. București.
Instanța de fond a reținut că acțiunea reclamanților era întemeiată pe dispozițiile art. 2 pct. b din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 38/A din 30 mai 2002 a admis apelul declarat de pârâții SC S. SA Drăgășani împotriva sentinței civile nr. 218 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Vâlcea, secția civilă, pe care a schimbat-o în sensul că a respins acțiunea reclamanților reținând că aceștia și-au întemeiat-o pe dispozițiile art. 480 C. civ., iar pe parcursul soluționării litigiului s-au adresat conform Legii nr. 10/2001, cu notificare, pentru restituirea în natură a terenului de 2805 mp.
Cum reclamanții nu au atacat în justiție decizia emisă de pârâții SC S. SA Drăgășani nr. 8 din 28 mai 2001, prin care li se restituise în natură suprafața de 2005 mp teren și construcțiile confiscate prin proces verbal din 16 septembrie 1954, instanța de apel a apreciat că acțiunea în revendicare nu putea fi primită.
Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, prin decizia nr. 3381 din 16 septembrie 2003 a admis recursul declarat de reclamanți împotriva deciziei nr. 38/A din 30 mai 2002 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pe care a casat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului cu motivarea că potrivit principiului disponibilității, instanța de apel avea obligația să judece cauza ca o acțiune în revendicare, așa cum au înțeles reclamanții să o formuleze și nu să-i schimbe temeiul juridic în raport cu Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 546/A din 19 martie 2004, a admis apelul declarat de pârâta SC S. SA Drăgășani împotriva sentinței civile nr. 218 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Vâlcea, pe care a schimbat-o, în sensul că a respins acțiunea reclamanților și cererea de chemare în garanție formulată de SC S. SA Drăgășani.
În motivarea soluției instanței de apel a invocat lipsa de interes a reclamanților în legătură cu acțiunea promovată întrucât la data rezolvării litigiului acestora li se soluționase favorabil notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul că fusese dispusă restituirea în natură a imobilelor solicitate.
În contra menționatei decizii au declarat recurs reclamanții A.I., D.C., R.E., A.A. și A.C. invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că interesul acestora în promovarea acțiunii în revendicare era actual și la data judecării pricinii din moment ce li s-a restituit administrativ doar 2005 mp în loc de 2805 mp cât au solicitat și au fost preluați abuziv, iar retrocedarea imobilelor în cadrul acțiunii în revendicare nu putea fi condiționată de alte cerințe.
Recursul urmează a fi trimis spre soluționare Curții de Apel Pitești, în baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 pentru următoarele considerente.
Expertiza tehnică efectuată în cauză la Judecătoria Râmnicu Vâlcea inițial sesizată cu judecarea litigiului, a stabilit valoarea imobilelor revendicate ca fiind de 1.877.692.000 lei, iar valoarea investițiilor făcute de pârâtă pe terenul respectiv la 799.153.000 lei.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 138/2000 așa cum acest punct a fost modificat ulterior prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2005, tribunalele judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepțiile expres evidențiate de text între care însă nu figurează și litigiul în speță.
De asemenea, Legea nr. 219 din 5 iulie 2005 publicată în M. Of., nr. 609 din 14 iulie 2005, privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea C. proc. civ., statuează în art. II alin. (1) și că procesele în curs de judecată în primă instanță la data schimbării competenței instanțelor legal investite, precum și căile de atac se judecă de instanțele competente potrivit legii.
În fine, alin. (3) al art. II din Legea nr. 219/2005 stabilește că recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit acestei legi sunt de competența curților de apel se trimit la curțile de apel.
Din evocarea textelor menționate rezultă că întrucât valoarea imobilului în litigiu este conform expertizei efectuate la instanța de fond de 1.877.692.000 lei, respectiv de până la 5 miliarde lei, competența de soluționare a cauzei, în primă instanță revine judecătoriei, iar în ceea ce privește căile de atac, apelul intra în competența de judecată a tribunalului, iar recursul revine curții de apel.
Astfel fiind și în raport de art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, deja evocat, prezentul recurs urmează a fi soluționat de Curtea de Apel Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 trimite recursul declarat de reclamanții A.I., D.C., R.E., A.A. și A.C. împotriva deciziei nr. 546 din 19 martie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, la această instanță, spre soluționare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2005.