Rejection of cancellation plea challenging nullity of appeal for improper filing venue under mandatory procedural sanctions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as unfounded the cancellation plea filed by the appellant against a prior Supreme Court decision that had declared her appeal null, thereby upholding the lower court’s dismissal of her appeal under Law No. 10/2001 and leaving the initial appellate judgment in force. The dispute centered on whether the cancellation plea was admissible to challenge a decision based on procedural nullity; the appellant argued her appeal should not have been nullified due to her severe illness, while the respondent argued the plea was inadmissible. The court held that the cancellation plea was not founded because none of the strict statutory grounds for annulment were met: the appellant was present at the hearing (precluding irregular service), the court had proper jurisdiction (precluding violation of competence), and the appellate court correctly applied the mandatory procedural sanction for filing the appeal motives directly to the Supreme Court rather than the lower instance, which did not constitute a material error or an omission to examine appeal grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ, art. 317 C. proc. civ, art. 302 C. proc. civ, art. 274 alin. (1) C. proc. civ; Rejection of cancellation plea challenging nullity of appeal for improper filing venue under mandatory procedural sanctions: 10/2001 and leaving the initial appellate judgment in force. The dispute centered on whether the cancellation plea was admissible to challenge a decision based on procedural nullity; the appellant argued her appeal should not have been nullified due to her severe illness, while the respondent argued the plea was inadmissible. The court held that the cancellation plea was not founded because none of the strict statutory grounds for annulment were met: the appellant was present at the hearing (precluding irregular service), the court had proper jurisdiction (precluding violation of competence), and the appellate court correctly applied the mandatory procedural sanction for filing the appeal motives directly to the Supreme Court rather than the lower instance, which did not constitute a material error or an omission to examine appeal grounds.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the primary statutory basis for the dismissal of the cancellation plea because neither of the specific grounds for ordinary annulment (irregular service or violation of competence) was met.
Cited to establish that the special annulment grounds (material error or omitted examination of appeal motives) were not applicable, supporting the dismissal.
Referenced to confirm that the prior court correctly applied the sanction of nullity for procedural violations, thereby justifying the upholding of the challenged decision.
Cited to validate the obligation of the appellant to pay court costs to the respondents as a consequence of the established procedural fault.
Full text
Asupra contestației în anulare de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 14 aprilie 2005 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestația în anulare formulată de M.A. împotriva deciziei nr. 2816 din 8 aprilie 2005 a aceleiași instanțe, în dosarul nr. 7381/2004, prin care s-a constatat nul recursul declarat de petentă împotriva decizie nr. 19 din 6 ianuarie 2004 a Curții de apel Ploiești, secția civilă.
În motivarea contestației în anulare, neîncadrată în drept, contestatoarea a arătat că în mod greșit i-a fost anulat recursul și a fost obligată la cheltuieli de judecată către intimații–intervenineți, întrucât este suferindă de o maladie gravă. A depus o serie de înscrisuri.
Prin întâmpinare, intimata S.M.E. a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă.
S-a dispus atașarea dosarului nr. 7381/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Contestația în anulare nu este fondată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente.
Cale de atac extraordinară, contestația în anulare poate fi exercitată împotriva hotărârilor irevocabile numai în limitele și condițiile prevăzute de art. 317 și art. 318 C. proc. civ.
Cum contestatoarea nu a indicat, în cuprinsul cererii sale care este temeiul în drept al contestației, urmează a se analiza dacă este incident vreunul dintre motivele prevăzute în textele menționate.
Potrivit art. 317 C. proc. civ., care reglementează contestația în anulare obișnuită, există numai două motive pentru care se poate anula pe această cale o hotărâre irevocabilă; nelegala citare a părții care contestă (pct. 1) sau încălcarea competenței altei instanțe (pct. 2).
Din analiza hotărârii atacate, se constată că recurenta–reclamantă M.A. a fost prezentă în fața Curții la data soluționării recursului, 8 aprilie 2005, procedura fiind astfel completă. Pe de altă parte, instanța care a pronunțat hotărârea era competentă să soluționeze recursul cu care fusese investită, în materia Legii nr. 10/2001.
Așadar, nici unul dintre motivele prevăzute de art. 317 C. proc. civ. nu este îndeplinit în speță.
Art. 318 C. proc. civ. reglementează contestația în anulare specială, care poate fi exercitată numai în două cazuri limitativ prevăzute: dacă dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale (teza I) sau dacă respingând recursul sau admițându-l în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare (teza a II-a).
În speță, contrar dispozițiilor imperative prevăzute de art. 302-303 C. proc. civ., motivele recursului au fost depuse direct la Înalta Curte, iar nu la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Ca atare, instanța a recurs a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 302 C. proc. civ. nulitatea recursului, fără a săvârși prin aceasta nici o greșeală materială.
Fiind incidentă această sancțiune, nu se mai impunea analizarea motivelor de recurs greșit îndreptate.
Iar obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată către intimați a fost de asemeni legală, față de culpa procesuală constatată și dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, văzând că nu este întemeiată, prezenta contestației în anulare se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de M.A. împotriva deciziei civile nr. 2816 din 8 aprilie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2005.