Eligibility of offspring of displaced persons for compensation under Law 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, ruling in favor of the plaintiff and upholding the lower court's decision to annul the administrative act and recognize the plaintiff's benefits. The dispute concerned the applicability of compensation laws for victims of communist-era political violence, specifically whether a child born during the parents' forced displacement following the Vienna Award was eligible for rights under Legislative Ordinance No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000). The court held that children of displaced persons suffered equivalent ethnic deprivation and thus were entitled to the same benefits, rejecting the defendant's argument that the plaintiff lacked legal capacity at the time of the displacement. The decisive legal basis included Article 1(c) of Legislative Ordinance No. 105/1999 and Government Order No. 127/2000, interpreted to extend benefits to the offspring of displaced persons.
Legislator headnote
AI generatedart. 306 alin. (2) C. proc. civ; Eligibility of offspring of displaced persons for compensation under Law 189/2000: Verificând cauza în funcție de motivul de recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală, temeinică și echitabilă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 26 septembrie 2002, reclamanta D.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 2755/2002, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi.
Prin sentința civilă nr. 551/2002, a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că reclamanta nu poate beneficia de drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000, deoarece nu era născută la data refugierii părinților, adică nu exista și nu avea capacitate juridică.
Verificând cauza în funcție de motivul de recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală, temeinică și echitabilă.
Se reține că părinții reclamantei s-au refugiat din orașul Zalău, în județul Hunedoara, ca urmare a Dictatului de la Viena, iar aceasta s-a născut în timpul refugiului părinților, în localitatea Hațeg, la data de 30 august 1943.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 și conform H.G. nr. 127/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de aceste acte normativ, și persoanele refugiate.
Copiii persoanelor refugiate au suferit aceleași privațiuni din motive etnice, ca și părinții lor, astfel încât nu există temei pentru a nu recunoaște acestora, aceleași drepturi prevăzute de lege.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 551/CA/2002 - P din 21 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2003.