Privatized property expropriation: passive procedural standing of public privatization institution versus commercial holder for equivalent compensation

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 februarie 2003, pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul G.A.I. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâtelor SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu, și A.P.A.P.S. la plata contravalorii suprafeței de 5000 mp teren, preluat în mod abuziv în baza Decretului nr. 383/1963, evaluat la suma de 500 milioane lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că terenul, ce a fost proprietatea autorilor săi G.A. și M., așa cum reiese din actele depuse în dovedire, nu poate fi restituit în natură, deoarece pe el se află construcții ce aparțin pârâtei SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu.

De asemenea, reclamantul a mai arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că a notificat pe pârâte în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001, dar acestea nu l-au chemat la negocieri și nu i-au dat nici un răspuns în termenul legal prevăzut de art. 24 alin. (3) din lege.

Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 156 din 30 mai 2003 a admis acțiunea reclamantului și, în baza art. 27 din Legea nr. 10/2001, a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent corespunzător valorii imobilului teren de 897.360.822 lei, conform raportului de expertiză efectuat în cauză.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă faptul că, reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită și că acesta a notificat în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, unitatea deținătoare și Prefectura județului Gorj, care a transmis notificarea A.P.A.P.S.; că unitatea deținătoare a fost supusă procesului de privatizare și potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, iar prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a stabilit valoarea terenului expropriat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu, și A.P.A.P.S.

În apelul său, pârâta SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu, a susținut faptul că, cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, este prematur introdusă în raport cu A.P.A.P.S. și este tardiv introdusă în raport cu SC L.R. SA. De asemenea, a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că, potrivit Legii nr. 10/2001, societatea privatizată, în calitate de unitate deținătoare a imobilului, nu poate fi obligată nici în solidar, nici în subsidiar cu A.P.A.P.S., la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Pârâta A.P.A.P.S., prin motivele de apel a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, prematuritatea acțiunii și neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 27 din Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 347 din 20 noiembrie 2003, a admis apelul declarat de pârâta SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu, pentru lipsa calității sale procesuale pasive în cauză și a respins apelul declarat de pârâta A.P.A.P.S.

Cu privire la apelul pârâtei A.P.A.P.S., instanța a reținut că, pentru imobilele preluate cu titlu valabil și evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral sau la care Statul Român a devenit acționar minoritar, procedura reparatorie are loc între fostul proprietar și instituția publică implicată în privatizare și, pe cale de consecință, în speță, calitate procesuală pasivă are A.P.A.P.S., care, în raport cu reclamantul, nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii a exercitat calea de atac a recursului pârâta A.P.A.P.S., care a susținut lipsa calității sale procesuale pasive în cauză, prematuritatea acțiunii, încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 27 din Legea nr. 10/2001 și acordarea reclamantului mai mult decât a cerut, în sensul că acesta a solicitat despăgubiri în valoare de 500 milioane lei, iar instanța a dispus măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare valorii terenului de 897.360.822 lei.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, iar notificarea se adresează instituției publice care a efectuat privatizarea.

În speță, SC L.R. SA este o societate comercială privatizată, iar A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) este instituția publică care a efectuat privatizarea, prin vânzare de acțiuni, așa cum rezultă din actele depuse la dosar. Imobilul în litigiu se regăsește în patrimoniul acestei societăți comerciale, așa cum s-a dovedit, de asemenea, din probatoriu administrat (înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate topografică), iar reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru acest teren ce nu poate fi restituit în natură.

Prin urmare, față de situația de fapt reținută și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentă.

Nici excepția prematurității acțiunii, invocată prin motivele de recurs, nu este întemeiată, având în vedere că reclamantul a formulat notificarea, la care a anexat și actele doveditoare, și a comunicat-o în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, unității deținătoare și Prefecturii județului Gorj ( care a transmis-o către A.P.A.P.S.), dar instituția implicată în privatizare nu a respectat procedura prevăzută de art. 28 și urm. din legea specială.

Este nefondat și motivul de recurs ce vizează încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, deoarece în toate fazele procesului a fost legal îndeplinită procedura de citare cu pârâta A.P.A.P.S., care avea posibilitatea să formuleze cereri și apărări, inclusiv cu privire la raportul de expertiză administrat în cauză, ce nu a fost contestat de nici o parte. Așadar, întrucât nu s-au formulat obiecțiuni privitor la această probă și nici nu s-a solicitat efectuarea unei contraexpertize, în mod corect, instanța de fond a omologat raportul de expertiză.

În fine, față de criticile formulate de recurentă cu privire la fondul cauzei, este de reținut că reclamantul și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la restituire, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, iar contravaloarea terenului în litigiu, estimată inițial de reclamant prin cererea introductivă la 500 milioane lei, a fost stabilită prin raportul de expertiză la valoarea reală de circulație, instanța dispunând acordarea de măsuri reparatorii în echivalent corespunzător acestei valori.

Față de cele ce preced, recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.

În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată și cum, în cauză, intimatul-reclamant a solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, care au fost justificate cu chitanța depusă la dosar, recurenta va fi obligată la plata acestora. În acest sens, sunt de reținut și concluziile puse cu ocazia judecării recursului de către apărătorul intimatei-pârâte SC L.R. SA, sucursala Târgu Jiu, în sensul că această parte își rezervă dreptul de a solicita obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei civile nr. 347 din 20 noiembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Obligă pe pârâta de mai sus să plătească reclamantului G.A.I. suma de 1000 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 septembrie 2005.