Authorization of forced execution: inadmissibility of substantive challenges to the executive title at the commencement phase
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the debtor's appeal in cassation as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision that affirmed the district court's order authorizing forced execution. The dispute concerned the authorization of forced execution to transfer ownership of a real estate property based on a judicial auction title, with the debtor challenging the legal validity and enforceability of the underlying adjudication order. The Court ruled that such challenges to the merits and legality of the executive title are inadmissible at the authorization stage of forced execution, as the court was solely competent to verify the formal procedural requirements under Article 373(1) of the Code of Civil Procedure, including the submission of the creditor's request and the executive title, while substantive nullity defenses must be pursued in separate litigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 373 alin. (1) C. proc. civ; Authorization of forced execution: inadmissibility of substantive challenges to the executive title at the commencement phase: Din cele redate rezultă că recursul nu vizează cererea de încuviințare a executării silite, cu care instanța a fost învestită, ci nelegalitatea și netemeinicia ordonanței de adjudecare, în temeiul căreia s-a solicitat executarea. Ori, aceste critici nu poate forma obiect în analiză în cauza de față în care instanța a fost învestită cu soluționarea unei cereri de executare silită. Din actele dosarului rezultă că au fost îndeplinite în speță cerințele art. 373 alin. (1) C. proc. civ., întrucât cererea de executare a fost depusă la executorul judecătoresc, iar acesta a solicitat instanței încuviințarea executorie, depunând cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 28 iunie 2004 a Judecătoriei sectorului 2 a fost încuviințată cererea de executare silită la cererea creditorului I.A. a titlului executoriu, act de adjudecare nr.72 din 14 mai 2004, prin care petiționarul a devenit proprietarul imobilului situat în București. Executarea a constat în predarea silită a imobilului ce a aparținut debitoarei K.L.
Apelul declarat de debitoare împotriva acestei încheieri, de încuviințare a executării silite, a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 102 din 19 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
S-a avut în vedere că apelanta aduce critici ce vizează legalitatea titlului executiv, care nu pot fi analizate în cauza ce are ca obiect încuviințarea executorie silite.
Împotriva acestei decizii, debitoarea K.L. a declarat recursul de față, motivat într-o singură frază, în care arată că actul de adjudecare a fost obținut încălcându-se dispozițiile executării silite însăși și nu poate constitui titlu de proprietate, bazându-se pe un proces verbal nesemnat de titular, supus sancțiunii nulității într-o altă acțiune la Judecătoria sectorului 2 București.
Recursul nu este întemeiat urmând a fi respins ca atare.
Din cele redate rezultă că recursul nu vizează cererea de încuviințare a executării silite, cu care instanța a fost învestită, ci nelegalitatea și netemeinicia ordonanței de adjudecare, în temeiul căreia s-a solicitat executarea. Ori, aceste critici nu poate forma obiect în analiză în cauza de față în care instanța a fost învestită cu soluționarea unei cereri de executare silită. Din actele dosarului rezultă că au fost îndeplinite în speță cerințele art. 373 alin. (1) C. proc. civ., întrucât cererea de executare a fost depusă la executorul judecătoresc, iar acesta a solicitat instanței încuviințarea executorie, depunând cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu.
Cum aceste înscrisuri au fost înaintate instanței, conform textului menționat, rezultă că în mod corect s-a admis cererea, în această fază de începere a executării nefiind admisibilă examinarea legalității și temeiniciei titlului executoriu. Dealtfel recurenta a formulat o astfel de solicitare, în cadrul altui litigiu, la care a făcut referire prin motivele de recurs.
Așa fiind, recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitoarea K.L. împotriva deciziei nr. 102 din 19 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 iulie 2005.