Suspension of appeal for dual non-appearance versus pending criminal complaints
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s earlier order to suspend the hearing of the underlying appeal case. The dispute concerned an objection to enforcement (contestație la executare) filed against a 1994 civil judgment regarding property rights, which had been rejected by the first-instance court for failing to meet the conditions of Article 399 of the Code of Civil Procedure. The appellants argued that the lower court should have continued hearing their request to suspend the civil proceedings pending the resolution of related criminal complaints, rather than suspending the entire case due to the non-appearance of both parties at the scheduled hearing. The decisive legal basis was Article 242 of the Code of Civil Procedure, which mandates suspension of proceedings when neither party appears despite valid summons, and Article 312, which allows for the dismissal of unfounded appeals; the court determined that the appellants had not properly submitted their request for a specific suspension of evidence or fact-gathering (under Article 244) nor requested its resolution in their absence, rendering the procedural suspension legally correct.
Legislator headnote
AI generatedart. 399 alin. (1) C. proc. civ, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 242 C. proc. civ, art. 244 pct. 2 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Suspension of appeal for dual non-appearance versus pending criminal complaints: În conformitate cu prevederile art. 242 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata, fie când amândouă părțile o cer, fie când, deși procedura de citare este legal îndeplinită, nici una dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3235 din 30 iunie 2004 pe rolul Judecătoriei Bârlad, contestatorii B.F. și B.D., în contradictoriu cu intimatul S.G.P. au formulat contestație împotriva executării silite privind sentința civilă nr. 7144 din 12 decembrie 1994 a Judecătoriei Bârlad, susținând că au un drept de proprietate asupra terenului în litigiu.
Prin sentința civilă nr. 2097 din 16 septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Bârlad, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorii B.F. și B.D. împotriva sentinței civile nr. 7144 din 12 decembrie 1974 a Judecătoriei Bârlad, cu motivarea că nu există nici o situație din cele prevăzute de art. 399 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri contestatorii B.F. și B.D. au declarat apel criticând-o ca nelegală și netemeinică.
La termenul din 3 decembrie 2003, părțile nu s-au înfățișat, astfel că prin încheierea din aceeași dată, Curtea de Apel Iași, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului.
Împotriva acestei încheieri apelanții B.F. și B.D. au declarat recurs, susținând că nu s-au putut prezenta la termenul fixat pentru judecarea apelului întrucât au mai avut alte două cauze pe rolul Judecătoriei Bârlad, motiv pentru care au formulat o cerere pentru acordarea unui nou termen de judecată.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu prevederile art. 242 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata, fie când amândouă părțile o cer, fie când, deși procedura de citare este legal îndeplinită, nici una dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii.
În cauză, procedura de citare a fost legal îndeplinită și nici una din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii.
Este adevărat, că recurenții au formulat o cerere dar au solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea mai multor plângeri penale aflate pe rolul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și respectiv Parchetul Național Anticorupție, în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ.
Recurenții nu s-au prezentat pentru susținerea cererii de suspendare și nici nu au solicitat soluționarea acesteia în lipsa lor.
În consecință, recursul declarat fiind nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de B.F. și B.D. împotriva încheierii din 3 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în dosarul nr. 4956/2003.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2005.