Status of a child born in a parent's place of refuge under Law No. 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal of the county pension house, thereby upholding the appellate court’s decision that recognized the claimant’s status as a beneficiary of Law No. 189/2000 (approving O.G. No. 105/1999). The dispute concerned an administrative challenge to the pension house’s refusal to grant statutory rights to an individual whose parents were refugees during the relevant historical period, with the core factual issue being whether a child born in the location where the parents were displaced acquired refugee status. Relying on Article 2 of the implementing norms for O.G. No. 105/1999, the court held that the term "person who was resettled" includes those who fled or were displaced for ethnic reasons, and that the effects of refuge extended to children born during the period of displacement, thereby establishing that the claimant possessed refugee status from birth until March 6, 1945, and was thus entitled to the benefits prescribed by law.
Legislator headnote
AI generatedStatus of a child born in a parent's place of refuge under Law No. 189/2000: În adevăr, potrivit art. 2 din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările ulterioare, prin persoană care a fost strămutată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se include și persoana care a fost expulzată, s-a refugiat, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 325 din 8 octombrie 2002 a admis acțiunea reclamantului B.T., a anulat decizia 434/26 iulie 2002 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, pe care a obligat-o să-i recunoască acestuia calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut că reclamantul s-a născut în localitatea în care părinții săi erau refugiați și beneficiază de prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Timiș, reiterând aspectele invocate în decizia prin care a respins cererea reclamantului, în sensul că acesta nu era născut la data refugiului părinților săi și, deci, nu beneficiază de prevederile legale mai sus arătate.
Recursul este nefondat.
În adevăr, potrivit art. 2 din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările ulterioare, prin persoană care a fost strămutată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se include și persoana care a fost expulzată, s-a refugiat, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral.
În raport cu aceste dispozițiuni, prima instanță a reținut în mod corect că, reclamantul, fiind născut în perioada în care părinții săi se aflau în refugiu (din Ardealul de Nord în Remetea Mare), are statutul de refugiat, de la data nașterii și până la 6 martie 1945 și, deci, beneficiază de facilitățile acordate prin lege; aceasta deoarece efectele refugiului s-au răsfrânt și asupra copiilor, născuți în timpul refugiului, nu numai asupra părinților.
În consecință, soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței nr. 325 din 8 octombrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 3 aprilie 2003.