Attempted aggravated theft by damaging petroleum pipeline; sufficiency of evidence for criminal intent despite inadequate site signposting
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the appellate court's rejection of his challenge and maintaining the conviction for attempted aggravated theft and the revocation of a prior suspended sentence, resulting in an aggregate custodial sentence of one year and six months. The dispute concerned whether the defendant's act of digging a hole in his yard at night, where he knew a petroleum pipeline ran, constituted criminal intent for theft or merely an accident, particularly given his argument that the pipeline was inadequately signposted. The court determined that the facts clearly established the defendant's knowledge of the pipeline's location and his specific intent to siphon fuel, evidenced by the targeted excavation and removal of the valve installation, which was sufficient to prove the criminal offense despite the physical attempt being interrupted. Under Article 20 penalized as aggravated theft under Article 208 of the Penal Code, and applying Articles 71, 72, 74, 75, and 76 for sentencing and mitigation, the court affirmed the lower instances' findings on civil liability and individual punishment, ordering the defendant to pay 220 lei in judicial costs, including an official lawyer's fee advanced by the Ministry of Justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 76 lit. d) C. pen, art. 83 C. pen, art. 64 C. pen, art. 998 C. civ, art. 14 C. proc. pen, art. 191 alin. (1) C. proc. pen; Attempted aggravated theft by damaging petroleum pipeline; sufficiency of evidence for criminal intent despite inadequate site signposting: The dispute concerned whether the defendant's act of digging a hole in his yard at night, where he knew a petroleum pipeline ran, constituted criminal intent for theft or merely an accident, particularly given his argument that the pipeline was inadequately signposted. The court determined that the facts clearly established the defendant's knowledge of the pipeline's location and his specific intent to siphon fuel, evidenced by the targeted excavation and removal of the valve installation, which was sufficient to prove the criminal offense despite the physical attempt being interrupted. Under Article 20 penalized as aggravated theft under Article 208 of the Penal Code, and applying Articles 71, 72, 74, 75, and 76 for sentencing and mitigation, the court affirmed the lower instances' findings on civil liability and individual punishment, ordering the defendant to pay 220 lei in judicial costs, including an official lawyer's fee advanced by the Ministry of Justice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
Provisions governing the obligation to pay judicial costs and the treatment of legal aid fees in the final order.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 171 din 20 iulie 2005 a Tribunalului Buzău, inculpatul N.D. a fost condamnat, la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. g), alin. (3) lit. a) și alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată inculpatului N.D. prin sentința penală nr. 197 din 4 februarie 2003 a Județului Buzău, definitivă prin neapelare la 17 februarie 2003, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa de 10 luni închisoare în total 1 an și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 377.124.000 lei (ROL) către SC P. SA Ploiești, în conformitate cu dispozițiile art. 998 C. civ., și art. 14 C. proc. pen.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 350 lei (RON) către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind de 40 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța, de fond a reținut, în fapt, următoarele:
În noaptea de 7 iunie 2004, inculpatul N.D. a săpat în curtea casei unde domiciliază, având cunoștință că prin acel loc trece conducta petrolieră.
După ce a făcut o groapă de aproximativ 75/75 cm, a înlăturat instalația cu robinet existentă și, inculpatul a fost stropit de un jet de motorină, ceea ce l-a determinat să fugă în casă.
Evenimentul a fost anunțat la ora 1,00, iar pomparea în conductă s-a oprit la ora 2,15, timp în care s-a scurs cantitatea de 13.832 l motorină.
Situația și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza procesului verbal de sesizare, procesului verbal de constatare, nota de constatare a evenimentului, înscrisuri provenind de la partea civilă, rapoarte de constatare, declarațiile martorilor D.E., D.A., declarațiile inculpatului, proces verbal de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului și dovada de ridicare a acestora.
Inculpatul a declarat apel criticând hotărârea instanței de fond pentru greșita sa condamnare, deoarece nu a avut intenția de a sustrage produsul petrolier, conducta nefiind semnalizată corespunzător, împotriva sa neexistând probe de vinovăție.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 358 din 14 septembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
S-a reținut că situația de fapt împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect stabilite de prima instanță.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul N.D., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunțate și achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În subsidiar, a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., și obligarea sa la plata despăgubirilor civile în solidar cu partea civilă, reținându-se și culpa acesteia în producerea prejudiciului.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859 pct. 171 și 18 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au stabilit în mod corect și complet situația de fapt, au reținut în mod just vinovăția inculpatului și au rezolvat în mod temeinic și legal, atât latura civilă, cât și latura penală a cauzei.
Cum de altfel a și recunoscut, inculpatul N.D. a cunoscut existența conductei petroliere și locul exact prin care aceasta trecea prin curtea domiciliului său.
Împrejurarea că a săpat noaptea, la adăpostul întunericului, în locul în care pământul era tasat și l-a decopertat tocmai acolo unde era montată o instalație prevăzută cu un robinet, demonstrează intenția certă a acestuia de a sustrage motorină.
Pentru aceste argumente, Curtea constată că și în cauză nu se impune achitarea inculpatului, vinovăția sa și săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat fiind pe deplin dovedită.
Individualizarea pedepsei s-a făcut în acord cu cerințele art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată reflectând în egală măsură pericolul social al faptei săvârșite, precum și datele personale ale inculpatului care este un tânăr cu antecedente penale.
Pedeapsa de 10 luni închisoare răspunde nevoii legitime ca inculpatul să aibă reprezentarea importanței valorilor sociale încălcate și să se reintegreze în societate.
În conformitate cu dispozițiile art. 14 și art. 346 C. proc. pen., instanța de judecată a dispus în mod temeinic obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile, potrivit dovezilor privind valoarea prejudiciului cauzat urmare a acțiunii nemijlocite a inculpatului de a afecta integritatea conductei petroliere.
Constatând din oficiu, că în cauză nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.D. împotriva deciziei penale nr. 358 din 14 septembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 noiembrie 2005.