Homicide sentencing: sufficiency of penalty individualization under statutory minimum limits

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 544 din 16 august 2005 a Tribunalului Iași, inculpatul S.D. a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., la pedeapsa de 11 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 14 decembrie 2004, la zi.

S-a luat act că C.M., moștenitoarea victimei C.N. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 210 lei RON din care 40 lei RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu plătiți din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Soții S.D. și C.M. au fost căsătoriți în perioada 1990 - 2000.

După divorț, ei au continuat să locuiască împreună, dar la sfârșitul anului 2004, C.M. a solicitat instanței de judecată evacuarea inculpatului din domiciliu.

În dimineața zilei de 14 decembrie 2004, fiind sub influența băuturilor alcoolice, într-un acces de furie, inculpatul a ștrangulat-o cu o funie pe fosta sa soacră, C.N.

Din raportul de necropsie nr. 3630 din 12 ianuarie 2005 al S.M.L.J. Iași a rezultat că moartea victimei, în vârstă de 69 ani, a fost violentă; ea s-a datorat insuficienței respiratorii consecutiv asfixiei mecanice prin ștrangulare.

Inculpatul a recunoscut inițial săvârșirea infracțiunii, ulterior susținând că a fost instigat la săvârșirea faptei de fosta sa soție, C.M.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de sesizare, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice, declarațiile martorilor, acte medico-legale, declarațiile inculpatului.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 327 din 4 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, deducând arestul preventiv la zi și menținând starea de arest a acestuia.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei RON, din care 100 lei RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul S.D., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constă că acesta nu este fondat.

Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că instanțele de judecată au stabilit în mod corect situația de fapt, au reținut vinovăția inculpatului în mod just și au dat încadrarea juridică legală și temeinică faptei săvârșite de acesta.

Individualizarea pedepsei aplicate recurentului inculpat s-a făcut cu respectarea cerințelor art. 72 și art. 52 C. pen.

Instanțele de judecată au reținut atât gradul de pericol social al faptei săvârșite, condițiile concrete de comitere a acesteia, cât și conduita socială și procesuală a inculpatului.

Având în vedere toate aceste date și împrejurări, pedeapsa aplicată a fost orientată spre limita minimului special prevăzut de lege, pentru infracțiunea de omor, astfel încât critica formulată de inculpat cu privire la modul de individualizare a pedepsei se dovedește a fi neîntemeiată.

Pedeapsa aplicată este de natură să asigure și resocializarea inculpatului, astfel încât ea urmează a fi menținută.

Constatând că în cauză nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul inculpatului ca nefondat.

Timpul arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 14 decembrie 2004, la zi.

Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.D. împotriva deciziei penale nr. 327 din 4 octombrie 2005 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 14 decembrie 2004 la 30 noiembrie 2005.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 noiembrie 2005.