Land restitution in kind refused by public authority; appellant's failure to appear at appeal hearing resulting in judgment on first-instance merits under Art. 292(2) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal on grounds of law as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment and making the previous decision final and irrevocable. The dispute concerned a claim for restitution in kind of a specific land parcel, which the first instance court had rejected because the municipality, as owner of the property, declined to offer an equivalent plot under applicable expropriation compensation rules, while monetary damages were being processed separately. The appellate court had previously rejected the plaintiff's appeal, ruling that the appellant's failure to appear at the final hearing, despite prior opportunities to supplement the unreasoned appeal brief, resulted in a judgment issued solely on the merits of the original first-instance claims under procedural default provisions. The Supreme Court held that the lower instances correctly applied the law, specifically citing the procedural rule governing proceedings when an appellant fails to appear (Article 292(2) of the Code of Civil Procedure) and finding no grounds for cassation under Article 304 of the same Code, ultimately applying Article 312(1) to deny relief.
Legislator headnote
AI generatedart. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 304 C. proc. civ, art. 292 alin. (2) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Land restitution in kind refused by public authority; appellant's failure to appear at appeal hearing resulting in judgment on first-instance merits under Art. 292(2) CPC: The dispute concerned a claim for restitution in kind of a specific land parcel, which the first instance court had rejected because the municipality, as owner of the property, declined to offer an equivalent plot under applicable expropriation compensation rules, while monetary damages were being processed separately. The appellate court had previously rejected the plaintiff's appeal, ruling that the appellant's failure to appear at the final hearing, despite prior opportunities to supplement the unreasoned appeal brief, resulted in a judgment issued solely on the merits of the original first-instance claims under procedural default provisions. The Supreme Court held that the lower instances correctly applied the law, specifically citing the procedural rule governing proceedings when an appellant fails to appear (Article 292(2) of the Code of Civil Procedure) and finding no grounds for cassation under Article 304 of the same Code, ultimately applying Article 312(1) to deny relief.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServed as the main procedural ground for the court to dismiss the appeal on the merits as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 151 din 10 martie 2003 a Tribunalului Teleorman a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei V.O. împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului Alexandria.
Instanța a reținut că reclamanta prin acțiunea precizată a solicitat restituirea, prin echivalent, în natură a unui teren în suprafață de 328,4 mp în Alexandria, unde deține deja o construcție. Acest teren cerut în compensare pentru imobilul-teren și construcție, expropriat este proprietatea Primăriei Alexandria care nu a fost de acord să facă o propunere de restituire a altui teren prin echivalent potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Acordarea despăgubirilor face obiectul unui alt dosar aflat în curs de soluționare la Primăria municipiului Alexandria.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins de Curtea de Apel București, secția a III–a civilă, prin decizia nr. 444 din 29 septembrie 2003, care confirmă situația de fapt și drept stabilită de instanța de fond.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, fără a indica însă vreun motiv de casare prevăzut de art. 304 C. proc. civ.
În dezvoltarea recursului, după expunerea istoricului litigiului, recurenta se referă numai la faptul că instanța de apel a reținut nemotivarea acestuia deși acesta putea fi susținut și oral și a solicitat casarea hotărârii pronunțate de instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
Recursul se privește ca nefondat.
Curtea de apel a primit cererea de apel nemotivată și a fixat termen de judecată la 23 iunie 2003. La acest termen a fost admisă cererea apelantei pentru acordarea unui nou termen pentru lipsă de apărare.
Judecarea cauzei a fost amânată pentru 29 septembrie 2003 când apelanta-reclamantă nu s-a prezentat.
În aceste condiții instanța a soluționat apelul, făcând aplicațiunea prevederilor art. 292 alin. (2) C. proc. civ., pronunțându-se numai pe cele invocate la prima instanță.
Deci, instanța prin hotărârea recurată a aplicat corect legea.
Instanța de recurs constată, față de cele arătate mai sus, că nu sunt motive de casare a hotărârii atacate, deoarece aceasta nu a încălcat prevederile legale incidente în cauză.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta V.O. împotriva deciziei civile nr. 444/A din 29 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a III–a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2004.