Recourse null for lack of substantiated illegality grounds in a claim challenging the admissibility of a property reivindication action under the special law on illegally taken real estate
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's recourse null, thereby leaving in force the lower courts' dismissal of the initial claim, with the appellant prevailing in no capacity. The dispute involved a civil action for the recovery (reivindication) of a mill allegedly owned by the claimant's grandfather, which was rejected by the first instance and appeal courts on the grounds that such actions were no longer admissible under general civil law following the entry into force of the special law on illegally taken real estate, requiring a mandatory prior administrative procedure. The decisive legal basis for the final ruling was procedural: the recourse was deemed null under Article 3021(1)(c) and Article 306(1) of the Civil Procedure Code because the appellant failed to provide the legally required specific grounds of illegality and development of arguments, relying instead on general assertions of lack of legal basis for state ownership and denial of a fair trial, which did not constitute valid grounds for cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ, art. 3021 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ; Recourse null for lack of substantiated illegality grounds in a claim challenging the admissibility of a property reivindication action under the special law on illegally taken real estate: Potrivit dispozițiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază precum și dezvoltarea lor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 201 din 2 aprilie 2003, Tribunalul București, secția a V-a civilă, admițând excepția inadmisibilității acțiunii, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P.I. în contradictoriu cu Statul Român.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, cererea reclamantului, prin care a solicitat restituirea unei mori ce a aparținut bunicului său, este o acțiune în revendicare, iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acțiunea în revendicare nu mai este posibilă decât în condițiile speciale din legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.
Apelul reclamantului a fost respins prin decizia nr. 375 din 16 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Instanța de apel a reținut că, prin cererea sa, reclamantul nu își putea valorifica un drept de proprietate ce i-ar fi revenit în calitate de moștenitor al autorului defunct, regimul juridic al imobilelor preluate abuziv fiind reglementat de Legea nr. 10/2001. Legea specială presupune o procedură administrativă prealabilă obligatorie, pe care reclamantul trebuia să o parcurgă înainte de a se adresa instanței de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs reclamantul.
Recursul declarat este nul.
Potrivit dispozițiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază precum și dezvoltarea lor.
Conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) din același cod, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și de instanță din oficiu.
În recursul declarat, reclamantul nu aduce critici deciziei atacate, ci se rezumă doar să precizeze că imobilul a trecut în proprietatea statului fără temei legal și că nu a beneficiat de un proces echitabil.
Un recurs motivat, în sensul dispozițiilor art. 3021 C. proc. civ., ar fi trebuit să cuprindă prezentarea argumentelor pe care se bazează reclamantul pentru a demonstra că acțiunea sa este admisibilă, precum și a celor ce l-au determinat să creadă că nu a beneficiat de un proces echitabil.
Afirmațiile generale, ori cele străine de obiectul controlului judiciar exercitat de instanța de recurs, nu se încadrează în nici unul din motivele cuprinse în art. 304 C. proc. civ., situație în care intervine nulitatea prevăzută de dispozițiile art. 306 alin. (1) din cod.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamantul P.I. împotriva deciziei nr. 375 din 16 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2005.