Scope of ethnic persecution compensation for children born during parental refuge under reparation ordinance

S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr.279/CA din 30 iunie 2003 a Curții de Apel Oradea- Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal au lipsit și recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Satu-Mare și intimatul reclamant S.M.

Procedura completă.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recurenta a solicitat judecarea în lipsă, conform dispozițiilor art.242 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Curtea a constatat că recursul este în stare de judecată și l-a reținut spre soluționare, pe fond.

C U R T E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 29 mai 2003, reclamantul S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Satu-Mare anularea hotărârii nr.4221/2003 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000.

Motivându-și cererea, reclamanta a arătat că are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative indicate, fiind născut în timpul refugiului părinților săi.

Curtea de Apel Oradea -Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.279/CA/2003, din 30 iunie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea atacată și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Ordonanței Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările ulterioare, reținând că, fiind copil născut în tipul refugiului părinților săi, reclamantul a dobândit același statut, devenind și el refugiat în statul primitor.

Impotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal,pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare.

A arătat recurentul că soluția primei instanțe este nelegală, deoarece actele normative în materie nu prevăd acordarea drepturilor respective pentru persoanele născute în timpul refugiului sau strămutării părinților, ba mai mult prin Precizările nr.1026/2002 ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale s-a dispus în sens contrar.

Recursul este neîntemeiat.

Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 28 noiembrie 1943, în localitatea Sintea Mare, județul Arad, unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate după Diktatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art.1 din OG nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele șase situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeles atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au de curs din această situație.

Or, în cauză, este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții său au fost strămutați din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art.3 din OG nr.105/1999 și soțului supraviețuitor

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, datorită persecuțiilor etnice.

Nu poate fi reținută nici susținerea recurentei privind incidența Precizărilor nr.1026/2002, atâta timp cât acestea nu sunt în concordanță cu spiritul și litera actului normativ reparatoriu.

Cu această motivare, soluția Curții de apel este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat, conform prevederilor art.312 alin. teza a doua din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu-Mare împotriva sentinței civile nr.279/CA/ din 30 iunie 2003 a Curții de Apel Oradea-Secția comercială și de contencios administrativ ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2004.