Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 247/2005 AI generated

Timeliness of challenge to prosecutor's refusal to initiate influence trafficking proceedings

Case Number Decizia nr. 247/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Completa de 9 Judecători of the High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the respondent individual, upholding the lower court’s decision which rejected the complainant’s objection to the prosecutor’s refusal to initiate criminal proceedings for influence trafficking as time-barred; the complainant, who alleged that a Chief Prosecutor and his spouse, a Court of Appeal Judge, had improperly influenced a civil sale contract nullity case, challenged the prosecutor’s resolution and subsequent refusal of the superior prosecutor’s review. The Supreme Court held that the complaint was lodged beyond the 20-day statutory deadline established by Article 2781(1) of the Code of Criminal Procedure, as the complainant personally recorded the service date of the prosecutor’s resolution and subsequently filed the objection past the permissible limit; the Court further determined that the respondent lacked legitimate legal interest to appeal the timeliness ruling given his procedural status as the accused, and consequently ordered the respondent to bear the judicial costs of 1,000,000 old Lei.

Legislator headnote

AI generated

art. 257 C. pen, art. 8 din Legea nr. 78/2000, art. 2781 alin. (1) C. proc. pen, art. 2781 alin. (1) C. proc. civ; Timeliness of challenge to prosecutor's refusal to initiate influence trafficking proceedings: The Supreme Court held that the complaint was lodged beyond the 20-day statutory deadline established by Article 2781(1) of the Code of Criminal Procedure, as the complainant personally recorded the service date of the prosecutor’s resolution and subsequently filed the objection past the permissible limit; the Court further determined that the respondent lacked legitimate legal interest to appeal the timeliness ruling given his procedural status as the accused, and consequently ordered the respondent to bear the judicial costs of 1,000,000 old Lei.

Keywords

AI generated
procedural objections prosecutorial delay criminal complaint procedural deadline judicial review e-justice

Cited Legislation

AI generated
art. 257 C. pen
și B.S., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen., cu referire la art.
art. 8 din Legea nr. 78/2000
pen., cu referire la art. 8 din Legea nr. 78/2000, constatând că din verificările efectuate a rezultat că faptele imputate acestora nu există.
art. 2781 alin. (1) C. proc. pen
The court applied this provision in the final orders to establish that the appeal was dismissed because the underlying complaint was filed beyond the statutory 20-day deadline.
art. 2781 alin. (1) C. proc. civ
3137 din 7 septembrie 2004, se constată că plângerea respectivă a fost făcută cu depășirea vădită a termenului de 20 zile, la care se referă art. 2781 alin. (1) C. proc. civ.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.

The court applied this provision in the final orders to establish that the appeal was dismissed because the underlying complaint was filed beyond the statutory 20-day deadline.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 9 martie 2004, petenta D.M.D. a depus plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a solicitat să fie efectuate cercetări cu privire la N.D., prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, precum și cu privire la soția acestuia, N.B., președinte al secției a III-a civilă a Curții de Apel București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen.

Petiționara a susținut, prin plângerea formulată, că la insistențele fratelui ei, B.S., care i-a fost profesor în timpul liceului, prim-procurorului N.D., acest procuror și soția sa, N.B., ar fi intervenit pe lângă judecătorii Curții de Apel București, care au pronunțat decizia nr. 2031 din 6 octombrie 2003, a secției a IV-a civilă, pentru a se da câștig de cauză mamei petentei, G.G., într-un proces în care s-a solicitat constatarea nulității unui contract de vânzare-cumpărare privind un imobil.

Procurorul desemnat să examineze plângerea, prin rezoluția din 10 mai 2004, dată în dosarul nr. 101/P/2004, al secției de combatere a corupției din cadrul P.N.A., a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.D., N.B. și B.S., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen., cu referire la art. 8 din Legea nr. 78/2000, constatând că din verificările efectuate a rezultat că faptele imputate acestora nu există.

Ulterior, prin rezoluția din 11 mai 2004, același procuror a dispus conexarea lucrării penale nr. 1564/715/2004, privind o altă plângere formulată de petenta D.M.D., referitoare la aceleași fapte, la dosarul nr. 104/P/2004, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin rezoluția din 10 mai 2004.

Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, petenta D.M.D. a formulat plângere, aceasta fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 1475/II/2/2004 din 9 august 2004, a procurorului șef al secției de combatere a corupției din cadrul P.N.A.

Petenta a formulat plângere împotriva acestei rezoluției, adresând-o Curții de Apel București.

Prin sentința penală nr. 116 din 2 noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, și-a declinat competența de a judeca, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivând că acesteia îi revine competența de a soluționa cauza, deoarece unul dintre magistrații vizați prin plângere, are calitatea de judecător de curte de apel.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin sentința nr. 211 din 25 februarie 2005, a respins plângerea, ca tardivă, motivând că petenta, căreia i s-a comunicat rezoluția, la data de 13 august 2004, a depus plângerea la poștă, abia la 6 septembrie 2004, cu depășirea termenului de 20 de zile prevăzut în art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, intimatul B.S.

Prin motivele formulate, intimatul B.S. a susținut, între altele, că nu s-a ținut seama de faptul că el s-a opus excepției privind tardivitatea plângerii, invocată de către procuror și nici de împrejurarea că în dosarul cauzei nu se aflau suficiente dovezi pentru a se stabili cu exactitate data la care rezoluția a fost comunicată petentei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., prin care este reglementată procedura plângerii în fața instanței împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, termenul în care se poate face această plângere, este de 20 zile de la data comunicării de către procuror, a modului de rezolvare a plângerii formulate, contra actelor procurorului, la procurorul ierarhic superior acestuia.

Or, așa cum s-a relevat în cuprinsul sentinței prin care s-a constatat tardivitatea, petenta D.M.D. a menționat, în plângerea cu care s-a adresat instanței, că rezoluția i s-a comunicat la data de 13 august 2005.

Ca urmare, din moment ce petenta a trecut personal data de 6 septembrie 2004, în plângerea cu care s-a adresat instanței, această plângere fiind înregistrată la Curtea de Apel București, sub nr. 3137 din 7 septembrie 2004, se constată că plângerea respectivă a fost făcută cu depășirea vădită a termenului de 20 zile, la care se referă art. 2781 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, este de observat că în raport cu calitatea sa procesuală, de persoană împotriva căreia a fost îndreptată plângerea penală formulată de petenta D.M.D., B.S. este parte lipsită de interes legitim în declararea recursului prin care a invocat greșita constatare, prin sentință, a tardivității plângerii respective.

În consecință, pentru considerentele arătate, se impune respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentului, la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de B.S. împotriva sentinței nr. 211 din 25 februarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Obligă pe recurent, să plătească statului, suma de 1.000.000 lei (100 lei noi) cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2005.