Maintenance of preventive detention post-conviction: public order risk and sufficiency of grounds for continued deprivation of liberty

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 august 2005, Curtea de Apel Bacău, secția penală, investită cu soluționarea apelurilor declarate, între alții și de inculpatul R.R.G., împotriva sentinței penale nr. 84 din 10 mai 2005, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr. 1099/2004, a dispus amânarea judecării cauzei și menținerea stării de arest a acestuia în conformitate cu dispozițiile art. 3002 și art. 160b alin. (3) C. proc. pen.

În acest sens s-a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă în cursul urmăririi penale cu începere de la 29 mai 2004 se mențin nemodificate avându-se în vedere că inculpatul a fost condamnat de către prima instanță, iar pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare cu executare în regim de detenție și 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., trafic de persoane și asociere, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001 și art. 323 alin. (1) C. pen., în final, cu aplicația art. 13, art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

Împotriva încheierii amintite s-a declarat recurs de către inculpat, cu motivarea că au dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive arătate în art. 143 și art. 148 C. proc. pen., neexistând probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, corespunzător cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procesiuni potrivit art. 160b C. proc. pen.

În completare, dispozițiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., prevăd că instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive când constată că temeiurile care au determinat această măsură impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică arestarea.

În speță, menținerea arestării preventive în apel s-a dispus în concordanță cu dispozițiile legale precizate dată fiind condamnarea inculpatului în primă instanță la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare prin confirmarea învinuirilor din rechizitoriu de a fi constituit un grup infracțional în anul 1999 care a acționat în mod concordant până la arestarea inculpatului, în scopul obținerii de foloase materiale injuste prin exploatarea părților vătămate în care scop au fost comise 17 infracțiuni de proxenetism și 12 infracțiuni de trafic de persoane, majore și minore, infracțiuni grave și de mare rezonanță în zona în care s-au produs.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia prin starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății generate de faptul că persoane învinuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită și mare rezonanță în zona în care s-au produs, cum este cazul și în speță, sunt judecate în stare de libertate.

În același sens, dispozițiile art. 5 din C.E.D.O. și art. 23 din Constituție, statuează că se poate dispune lipsirea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune, iar această măsură este necesară pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal, exigențe pe deplin îndeplinite în cauză.

Ca atare, menținerea arestării preventive a inculpatului, în cursul judecării cauzei în apel, este legală și temeinică, iar recursul declarat împotriva încheierii prin care a fost dispusă această măsură va fi respins ca nefondat potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul R.R.G., urmare respingerii recursului, la 80 RON cheltuieli judiciare statului, din care 20 RON reprezentând onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.R.G. împotriva încheierii din 2 august 2005 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. 3405/2005.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2005.