Sentence individualization for qualified homicide: rejection of appeal against minimum-range penalty despite personal mitigating circumstances
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' judgment of 16 years' imprisonment and a 5-year prohibition of rights, which remains in force after deducting the time served in pre-trial detention. The dispute concerned an appeal against a criminal conviction for qualified homicide with special aggravating circumstances, where the defendant challenged the individualization of the sentence, arguing it was excessive relative to his personal circumstances, lack of prior criminal record, and expression of regret. Citing the need to balance the high degree of social danger of the violent act with the defendant's personal factors, the court held that the original sentence, which was already set at the statutory minimum, was appropriate and justified under the general criteria for sentencing, thereby rejecting the claim of incorrect legal application regarding the penalty.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 alin. (1) lit. c) C. pen, art. 64 C. pen, art. 72 C. pen, art. 3859 pct. 14 C. proc. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen; Sentence individualization for qualified homicide: rejection of appeal against minimum-range penalty despite personal mitigating circumstances: Înalta Curte, analizând soluția pronunțată în cauză în raport de cazul de casare invocat, prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., dar și în conformitate cu art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca neîntemeiată critica greșitei individualizări a pedepsei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 264 din 18 mai 2005, pronunțată în dosarul nr. 1145/2005, Tribunalul Dolj a dispus, în baza art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., condamnarea inculpatului C.I. la pedeapsa de 16 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., fiind acuzat că la data de 21 noiembrie 2004, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi cu soția sa, victima C.E., generate de lipsurile materiale, inculpatul, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a lovit-o cu un ciomag și, după ce aceasta a căzut la pământ, a lovit-o cu un scaun în cap și peste cap, leziunile produse determinând decesul acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, susținând că pedeapsa este prea mare.
Prin decizia penală nr. 220/ A din 20 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 945/2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, constatând că instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.
Inculpatul C.I. a declarat recurs împotriva deciziei, reiterând criticile formulate în apel și solicitând, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., reducerea pedepsei aplicate în raport de circumstanțele sale personale.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte, analizând soluția pronunțată în cauză în raport de cazul de casare invocat, prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., dar și în conformitate cu art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca neîntemeiată critica greșitei individualizări a pedepsei.
Inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă privativă de libertate orientată către minimul special tocmai în considerarea circumstanțelor sale personale, fără antecedente penale, manifestând o atitudine de recunoaștere și regret a faptei comise.
Având, însă, în vedere și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de omor calificat comise de inculpat, circumstanțele violente în care a survenit decesul victimei, Înalta Curte constată că o reducere a pedepsei deja orientate spre minim nu se justifică, cuantumul de 16 ani aplicat de prima instanță și menținut de instanța de apel fiind menit să asigure atât reeducarea inculpatului cât și păstrarea unei proporții echilibrate între circumstanțele reale și circumstanțele personale ale inculpatului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, în baza art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 36516 pct. 2 raportat la art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 21 noiembrie la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 160 lei (1.600.000 lei), din care suma de 40 lei (400.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 220/ A din 20 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 945/2005 de Curtea de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 21 noiembrie 2004 la 17 august 2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei (400.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 august 2005.