Judicial non-compliance with civil judgment allegation rejected; criminal complaint appeal dismissed and costs imposed

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Constată că prin sentința penală nr. 26 din 28 martie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul penal nr. 404/P/2005, s-a dispus respingerea plângerii formulate de petiționarul C.I. împotriva rezoluției din 8 ianuarie 2005 pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 5829/II/2/2004.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petiționarul la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Prin plângerea formulată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, persoana vătămată C.I. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților G.C. și T.E., judecători la Tribunalul Gorj, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzute de art. 271 C. pen., apreciind că în mod nelegal au admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 833/2002 a Judecătoriei Novaci cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin rezoluția din 6 decembrie 2004, dată în dosarul nr. 416/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați, constatându-se că nu se poate reține în sarcina acestora săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Împotriva acestei rezoluții persoana vătămată a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind însă respinsă prin rezoluția din 8 ianuarie 2005.

Procurorul general a reținut că hotărârea civilă în care petiționarul a avut calitatea procesuală de reclamant, a fost pronunțată de instanță cu respectarea dispozițiilor legale.

În temeiul dispozițiilor art. 2781 C. proc. pen., petiționarul C.I. a formulat plângere la instanță susținând că în cauză au fost săvârșite fapte penale întrucât B.D. nu a avut calitate procesuală activă în cauză și deci nu avea dreptul să declare recurs împotriva sentinței civile nr. 833/2002.

S-a susținut, de asemenea, că recursul a fost tardiv formulat și că singura cale procesuală la dispoziția numitului B.D. era aceea a cererii de intervenție pe timpul judecării în fond a procesului.

Instanța de fond a apreciat că plângerea este neîntemeiată.

În procesul civil ce a avut ca obiect plângerea formulată împotriva hotărârii a Comisiei de Aplicare a Legii nr. 18/1991 sus-numitul B.D. nu a fost citat însă aceasta constituie o eroare a instanței de fond, atâta timp cât s-a pus în discuție și s-a anulat un act administrativ de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren, tocmai în favoarea lui B.D.

Ca atare intimatele constatând aplicarea greșită a legii au casat hotărârea pentru motive de nelegalitate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petiționarul C.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Examinând recursul declarat de petiționar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu potrivit dispozițiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a verificat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pe baza probelor administrate de parchet, constatând că nu sunt temeiuri de admitere a plângerii formulate de petiționar, intimații îndeplinindu-și în mod corect atribuțiile de serviciu.

Din actele premergătoare dispuse în cauză rezultă că prin sentința civilă nr. 833 din 6 iunie 2002, pronunțată de Judecătoria Novaci, s-a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamantul C.I., constatându-se nulitatea hotărârii nr. 2929 din 14 mai 2001 a Comisiei Județene Gorj de aplicarea Legii nr. 18/2001, prin acest act administrativ reconstituindu-se dreptul de proprietate pentru suprafața de 8.500 mp. teren situat în punctul „Pădurea statului” în favoarea numitului B.D.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs B.D. invocând faptul că nu a fost citat în proces, deși era detentorul terenului în litigiu.

Constatându-se nelegalitatea hotărârii, prin decizia civilă nr. 481 din 27 martie 2003, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a admis recursul declarat și s-a casat hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin pronunțarea acestei decizii nu se poate susține că intimatele au săvârșit o faptă penală. Hotărârea este rezultatul analizei tuturor probelor administrate în cadrul procesului civil, a interpretării și aplicării normelor de procedură civilă în raport de speța dedusă judecății.

În cadrul rejudecării părțile au posibilitatea să propună probe să-și exercite dreptul la apărare și să uzeze de căile de atac permise de lege.

Drept urmare, respingând plângerea și menținând rezoluția atacată, prima instanță a pronunțat o hotărâre nesupusă nici uneia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

În consecință, recursul petiționarului C.I. va fi respins, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata sumei de 600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.I. împotriva sentinței penale nr. 26 din 28 martie 2005 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2005.