Recourse on suspension of enforcement of tax inspection report dismissed as inadmissible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower court's decision to reject the taxpayer's request to suspend the enforcement of a fiscal inspection report. The dispute concerned a corporate taxpayer's challenge to a tax inspection document that established additional fiscal obligations, which the taxpayer argued caused significant prejudice and that enforcement should be suspended under Article 187 of the Fiscal Procedure Code and Article 9 of Law No. 29/1990. The court determined that the request was inadmissible because the contested act was the inspection report itself, which serves as an executable title under Article 101 of Government Ordinance No. 92/2000, and statutory provisions for suspension under the cited laws apply specifically to decisions issued during the appeal against the tax assessment, not to the inspection report, thereby affirming the lower instance's legal interpretation.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 din Legea nr. 29/1990, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Recourse on suspension of enforcement of tax inspection report dismissed as inadmissible: Totodată, a invocat drept motiv de casare, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.; instanța a făcut o interpretare greșită a legii, atunci când a reținut în considerentele încheierii atacate, că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990 ar putea fi incidente, doar cu privire la decizia de suspendare a soluționării contestației și nicidecum la procesul-verbal contestat, întrucât nu prin decizie s-a stabilit obligația suplimentară, ci prin procesul-verbal, pentru a fi contestată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 10 septembrie 2004, reclamanta SC M. SRL Miercurea Ciuc a solicitat Curții de Apel Târgu Mureș, ca în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Harghita, să dispună anularea în totalitate a procesului-verbal de inspecție fiscală nr. 588/2004, încheiat la data de 5 iulie 2004, de către A.N.A.F., prin care i s-au stabilit obligații fiscale față de bugetul de stat, în sumă de 8.533.213.636 lei, precum și suspendarea acestuia, până la soluționarea acțiunii.
Prin încheierea din 11 octombrie 2004, instanța de fond a dispus respingerea cererii de suspendare a executării procesului-verbal de inspecție formulată de reclamantă, în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990 și a fixat termen pentru soluționarea cauzei, în fond.
În motivarea sentinței astfel pronunțate, Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut, în esență, că instanța poate fi sesizată cu cererea de suspendare, doar în condițiile art. 187 C. proc. fisc.
Împotriva încheierii din 11 octombrie 2004, reclamanta SC M. SRL Miercurea Ciuc a declarat recurs, susținând că în mod nelegal și netemeinic, i s-a respins cererea de suspendare, întrucât prin punerea în executare a procesului-verbal de inspecție fiscală nr. 588 din 5 iulie 2004, se aduc societății, însemnate prejudicii, în condițiile în care la data întocmirii procesului-verbal și până la data introducerii acțiunii, din suma de 8.533.213.636 lei se achitase deja 78.268.137.271 lei, iar executarea sumei de 8.533.213.636 lei a fost garantată cu garanții reale mobiliare și imobiliare, ce ar însemna achitarea de două ori a sumei contestate.
A mai susținut că prin respingerea cererii de suspendare, activitatea sa ar fi blocată și astfel, s-ar genera pierderi viitoare pentru buget.
Totodată, a invocat drept motiv de casare, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.; instanța a făcut o interpretare greșită a legii, atunci când a reținut în considerentele încheierii atacate, că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990 ar putea fi incidente, doar cu privire la decizia de suspendare a soluționării contestației și nicidecum la procesul-verbal contestat, întrucât nu prin decizie s-a stabilit obligația suplimentară, ci prin procesul-verbal, pentru a fi contestată.
În continuare, a susținut că procesul-verbal de control nu constituie titlu de creanță, în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală și că au fost respectate, deopotrivă, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990 și cele ale art. 187 C. proc. fisc.
Recursul va fi respins ca nefondat, pentru cele ce urmează:
În cauză, se constată că sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 1168/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G. nr. 70/1997, privind controlul fiscal, acte normative în vigoare la data controlului. Rezultatul controlului s-a concretizat prin încheierea procesului-verbal de control care, potrivit prevederilor art. 101 alin. (3) din O.G. nr. 92/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 174/2000, reprezintă titlu executoriu, creanța bugetară constatându-se prin procesul-verbal de control.
Cum obiectul litigiului îl constituie acest de control, și nu decizia emisă în soluționarea contestației, la respectivul act de control, așa după cum prevăd dispozițiile art. 187 C. proc. fisc., rezultă că cererea de suspendare a executării nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de acest text de lege, coroborat cu art. 9 din Legea nr. 29/1990
În consecință, constatând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC M. SRL Miercurea Ciuc împotriva încheierii din 11 octombrie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. 908/2004, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2005.