Military service period recognized under Law No. 309/2002; pension appeal rejected.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Division) dismissed as unfounded the pension house's appeal, thereby upholding the court of appeal's judgment that had annulled the pension house's decision, recognized the claimant's period of military service (15 July 1955 – 24 April 1957) as qualifying under Law No. 309/2002, and ordered benefits from 1 November 2003. The dispute arose from the claimant's challenge to the pension house's refusal to grant special rights under Law No. 309/2002 to persons who performed military labor service in the General Directorate of the Labor Service on the grounds that the evidence was not before the specialist commission. The court held that under Articles 1 and 6 of Law No. 309/2002, the claimant, a Romanian citizen who performed military service in the qualifying period, validly proved his claim through an official document from the military unit, and that the unit's specific administrative affiliation is immaterial given the law's reparatory purpose to compensate persons forced into regimented labor during that era.
Legislator headnote
AI generatedart. 6 din Legea nr. 309/2002; Military service period recognized under Law No. 309/2002; pension appeal rejected: Conform art. 1 și art. 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare sau de U.M. 02405 Pitești.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 30 martie 2004, reclamantul Ț.V. a chemat în judecată Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi Sociale și Casa de Pensii a municipiului București, solicitând anularea hotărârii nr. 5726/5606 din 10 februarie 2004, emisă de cea de-a doua pârâtă și în consecință, obligarea pârâtelor la recunoașterea drepturilor stabilite de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, într-un detașament de muncă, în perioada 1955 - 1957. Consideră că hotărârea atacată este nelegală, refuzându-i-se, fără nici o motivare, acordarea drepturilor prevăzute de lege, deși a depus suficiente dovezi în acest sens.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1220 din 12 mai 2004, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 5726/5606 din 10 februarie 2004, emisă de Casa de Pensii a municipiului București, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului, perioada 15 iulie 1955 - 24 aprilie 1957, ca fiind perioadă în care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu data 1 noiembrie 2003.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii serviciului militar, în perioada menționată, în condiții care îi conferă beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termenul legal, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., pârâta Casa de Pensii a municipiului București.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susținut că în mod greșit instanța de fond a luat în considerare înscrisuri care nu au fost depuse la comisia de specialitate când a emis hotărârea atacată. De asemenea, recurenta consideră că pentru a putea beneficia de drepturile conferite de Legea nr. 309/2002, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
1. să fie cetățean român;
2. să efectueze stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii;
3. perioada avută în vedere să fie cuprinsă între 1950 - 1961.
Recurenta a considerat că instanța de fond a apreciat în mod eronat că reclamantul îndeplinește condiția nr. 2.
Recursul este nefondat.
Prin Legea nr. 309/2002 s-au recunoscut și acordat unele drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Conform art. 1 și art. 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare sau de U.M. 02405 Pitești.
Reclamantul a făcut dovada, printr-un act oficial, eliberat de U.M. 02405 Pitești, că și-a îndeplinit serviciul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, în perioada 15 iulie 1955 - 24 aprilie 1957.
Ca urmare, nu prezintă importanță majoră în soluționarea cauzei, apartenența unității la care și-a efectuat stagiul militar, reclamantul, deoarece s-ar ajunge la nesocotirea scopului reparator al legii, și anume, acela de a recompensa persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să efectueze serviciul militar obligatoriu.
În consecință, constatându-se că sentința atacată este legală și temeinică, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1220 din 12 mai 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2005.