Forced execution authorization quashed and remanded to tribunal for lack of appellate jurisdiction.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) admitted the debtor's appeal (recurs), quashed the appellate decision of the Cluj Court of Appeal, and remanded the case to the Cluj Tribunal for a competent ruling on the appeal against the first-instance decision that had authorized the forced execution of a framework agreement not vested with an enforceable formula, under art. 3731 C. proc. civ. The underlying request for execution authorization had been granted by the Cluj-Napoca Court in a non-contentious chamber procedure without summoning the parties, and that grant was upheld by the Court of Appeal. The decisive legal basis was procedural: under art. 339 para. (3) C. proc. civ., appeals against execution-authorization orders lie to the tribunal, not the court of appeal; the remedy is non-contentious and subject to a single appeal, so the Court of Appeal lacked jurisdiction, and the decision was quashed with remand for appellate review by the tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 3731 C. proc. civ, art. 3731 alin. (2) C. proc. civ, art. 721 C. proc. civ, art. 339 alin. (3) C. proc. civ, art. 373 alin. (2) C. proc. civ, art. 56 din Legea nr. 92/1992; Forced execution authorization quashed and remanded to tribunal for lack of appellate jurisdiction: 3731 C. proc. civ. The underlying request for execution authorization had been granted by the Cluj-Napoca Court in a non-contentious chamber procedure without summoning the parties, and that grant was upheld by the Court of Appeal. The decisive legal basis was procedural: under art. 339 para. (3) C. proc. civ., appeals against execution-authorization orders lie to the tribunal, not the court of appeal; the remedy is non-contentious and subject to a single appeal, so the Court of Appeal lacked jurisdiction, and the decision was quashed with remand for appellate review by the tribunal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the decision: the appeal was judged by an incompetent court, so the case was sent back to the competent court as ordered by this provision.
Full text
Cu privire la recursul declarat constată următoarele:
Obiectul cererii în cauză îl constituie încuviințarea executării silite a unei convenții–cadru, neinvestită cu formulă executorie, pe temeiul art. 3731 C. proc. civ.
Cererea introdusă de Biroul executorului judecătoresc C.M.R., admisă prin încheierea civilă nr. 7699 din 2 iulie 2004 a Judecătoriei Cluj Napoca, iar apelul debitorului S.D.C. este respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 2183/A din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Încheierea primei instanțe s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților, după dispoziția din art. 3731 alin. (2) C. proc. civ., procedura în materia încuviințării executării silite fiind, fără echivoc, necontencioasă.
Conform art. 721 C. proc. civ. „Dispozițiile codului de față alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă...”, iar în Cartea a III-a (art. 331 – 339 C. proc. civ.) sunt „Dispozițiile generale privitoare la procedurile necontencioase”, astfel că norma din art. 3731 C. proc. civ. se interpretează celei din art. 331 – 339 C. proc. civ.
Potrivit art. 339 alin. (3) C. proc. civ., „Apelul împotriva încheierii date de președintele judecătoriei se judecă de tribunal ...”, iar dispoziția art. 373 alin. (2) C. proc. civ. prevede că „instanța de executare este judecătoria ...”, care „încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților” [art. 3731 alin. (2)].
Norma imperativă relativă la compunerea instanței de executare, de judecător unic, este prevăzută în art. 56 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în vigoare la data judecării în primă instanță și în apel.
Textul art. 56 alin. (1) pct. 1 lit. a) din aceeași lege atribuie și judecătorului stagiar competența soluționării cererii de încuviințare a executării silite și a celei de investire cu formulă executorie.
Ambele proceduri intermediare, între faza judiciară a procesului civil și faza executării silite, sunt necontencioase și caracterizate printr-o examinare sumară a titlului, nu printr-o judecată, limitându-se la un control formal de legalitate al acestuia.
Așadar, soluționarea cererii de către un judecător (chiar și stagiar) nu poate să atribuie competența judecării apelului curții de apel, iar când cererea se soluționează de președintele instanței apelul să rămână de competența tribunalului [art. 339 alin. (3) teza I C. proc. civ.).
O asemenea divizare a competenței judecării apelului în aceeași cerere nu poate fi primită fiind în contradicție cu principiul unicității căilor de atac, astfel că formularea din art. 339 alin. (3) C. proc. civ., „apelul împotriva încheierii date de președintele judecătoriei” trebuie interpretată nu exclusivist literal, ci, în primul rând, sistematic și teleologic.
În consecință, apelul a fost judecat de o instanță necompetentă, Curtea de Apel Cluj, ceea ce atrage casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, conform art. 3125 C. proc. civ. pentru judecarea apelului contra încheierii civile nr. 7699 din 2 iulie 2004 a Judecătoriei Cluj Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de S.D.C. împotriva deciziei civile nr. 2183/A din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Casează decizia recurată și trimite cauza pentru competentă soluționare în apel potrivit art. 339 alin. (3) C. proc. civ. la Tribunalul Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2005.