Jurisdiction for annulment of low-value real estate sale: exclusive appellate competence under C. proc. civ.

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 909 din 17 septembrie 2004, Judecătoria Aiud a respins acțiunea formulată de reclamanții U.A. și U.E. la 19 octombrie 2003 prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâții N.A., N.L. și G.V., anularea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu privire la imobilul, teren în suprafață de 1079 mp, cu destinația de grădină, înscris în C.F. 373 Ciștei, să se constate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil și obligarea pârâților de a le recunoaște acest drept.

Împotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat apel criticând sentința pe considerente de nelegalitate și netemeinicie.

Tribunalul Alba, secția civilă, prin decizia nr. 12/A din 25 ianuarie 2005, făcând trimitere la dispozițiile art. 2 pct. 2 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

La rândul său, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 803/A din 25 mai 2005, calificând drept recurs calea de atac exercitată de reclamantă, s-a declarat necompetentă material, declinându-și competența în raport cu dispozițiile art. 299 alin. (1) și (3) C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Alba, astfel că ivindu-se conflictul negativ de competență între un tribunal și o curte de apel, cauza a fost înaintată în raport cu dispozițiile art. 22 alin. (3) C. proc. civ. Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a stabili instanța competentă.

Se constată că cea de-a 2–a hotărâre de declinare a competenței este conform legii.

Astfel, capătul de cerere principal al acțiunii formulată de U.A. și U.E. vizează, așa cum s-a arătat, anularea contractelor de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren cu destinația de grădină, în suprafață de 1079 mp a cărui valoare este mai mică de 1 miliard de lei, prețul negociat de pârâți fiind de 10 milioane lei (dosar nr. 4202/2003 al Judecătoriei Aiud).

Or, potrivit dispozițiilor art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială.

Este neechivocă deci intenția legiuitorului de a restrânge exercițiul apelului în toate situațiile în care litigiul se situează sub acest prag valoric, rațiunea reglementării constând în interesul redus al litigiului și necesitatea degrevării curților de apel.

Corelativ, art. 299 alin. (3) C. proc. civ. astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, dispune că, în situațiile când încheierile sau alte hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac, este de competența instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză.

Ulterior, Legea nr. 219 din 6 iulie 2005, preia aceste dispoziții, inserate în redactarea actuală a Codului de procedură civilă, în art. 299 alin. (1) și (2).

În considerarea celor ce preced, cauza va fi trimisă Tribunalului Alba, în vederea soluționării recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare în favoarea Tribunalului Alba privind recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 909 din 17 septembrie 2004 a Judecătoriei Aiud.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2005.