Competent appellate instance for civil appeal: conflicting value-based and object-based jurisdiction under amended Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by determining that the County Court is competent to hear the appeal, effectively ruling in favor of the County Court's claim of jurisdiction over the Court of Appeal. The dispute arose from a civil case involving the enforcement of a real estate sale contract and the payment of the price difference, where the Court of Appeal had declined to hear the appeal, arguing that the dispute's value exceeded the threshold for county court jurisdiction under the law in force at the time of the first-instance judgment, while the County Court asserted competence based on the specific object of the claim and a subsequent legislative amendment. The decisive legal basis was the application of the new procedural law to ongoing cases under the principle of immediate application, specifically citing the amended Civil Procedure Code provisions assigning appeals from first-instance court judgments to county courts, which prevailed over the value-based jurisdiction rules applicable when the initial decision was rendered.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 pct. 2 C. proc. civ, art. 22 C. proc. civ, art. 725 C. proc. civ; Competent appellate instance for civil appeal: conflicting value-based and object-based jurisdiction under amended Civil Procedure Code: Prin urmare, conform art. 22 C. proc. civ. a fost înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru rezolvarea conflictului negativ de competență.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele :
La 19 martie 2004, Asociația Composesorală Uricani, Câmpu lui Neag, a chemat în judecată Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara solicitând în principal obligarea pârâtei să se prezinte în fața unui notar public pentru întocmirea contractului autentic de vânzare cumpărare a terenului înscris în C.F. nr. 963 Câmpul lui Neag în suprafață de 40.792 mp la prețul de 1,50 Euro/mp. În subsidiar, reclamanta a cerut pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru respectivul teren și obligarea pârâtei să le plătească diferența de preț de 61.188 Euro, în lei la cursul valutar BNR din ziua plății.
Judecătoria Petroșani, prin sentința civilă nr. 2604 din 10 iunie 2004 a admis acțiunea și a constatat că reclamanta a încheiat cu pârâta la data de 25 martie 2003 o convenție civilă prin care reclamanta a vândut pârâtei suprafața de 40.792 mp înscris în C.F. nr. 963 Câmpul lui Neag cu prețul de 1,50 Euro/mp, hotărârea urmând să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 61.188 E sau c/v în lei reactualizată la data plății efective reprezentând diferența de preț.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin încheierea nr. 242 din 21 decembrie 2004, a declinat competența de soluționare a apelului declarat de Direcția regională de drumuri și poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2604 din 10 iunie 2004 a Judecătoriei Petroșani, în favoarea Tribunalului Hunedoara considerând că în raport de obiectul litigiului, în cauză erau incidente dispozițiile art. 2 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65 din 9 septembrie 2004 aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004.
La rândul său Tribunalul Hunedoara, secția civilă, prin decizia nr. 66/A din 14 martie 2005 a declinat competența de soluționare a aceluiași apel în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.
În motivarea soluției instanța a reținut că obiectul pricinii l-a constituit pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar valoarea litigiului era de peste 1 miliard de lei.
Sentința a fost pronunțată la 10 iunie 2004 când intrase deja în vigoare Legea nr. 195/2004, însă valoarea pretențiilor fiind de peste 1 miliard de lei, calea de atac după valoare nu era recursul prevăzut de menționata lege, ci apelul, ceea ce atrăgea competența de soluționare a curții de apel.
De altfel, competența tribunalului ca instanța de apel conform Legii nr. 195/2004 în raport de obiectul litigiului nu era atrasă și nici nu era vreun alt caz expres prevăzut de lege dat în competența tribunalului de a soluționa apelul.
Prin urmare, conform art. 22 C. proc. civ. a fost înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru rezolvarea conflictului negativ de competență.
Referitor la menționatul conflict urmează a se stabili competența de soluționare a apelului declarat de Direcția regională de drumuri și poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2604 din 10 iunie 2004 a Judecătoriei Petroșani în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Astfel, conf. art. 2 pct. 2 C. proc. civ. așa cum a fost modificat prin Legea nr. 249/2005 publicată în M. Of. nr. 609 din 4 iulie 2005 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, tribunalele judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.
În fine, având în vedere și prevederile art. 725 C. proc. civ. potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, urmează a conchide că în speță, competența de soluționare a apelului declarat de Direcția Regională de drumuri și poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2604 din 10 iunie 2004 a Judecătoriei Petroșani revine Tribunalului Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a apelului declarat de Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2604 din 10 iunie 2004 a Judecătoriei Petroșani în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2005.