Forestry directorate's annulment appeal granted; imputation and payment orders annulled for lack of Court of Accounts jurisdiction, case remanded to labor tribunal.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court granted the annulment appeal filed by the forestry directorate, set aside its own prior decision that had dismissed the appeal as unstamped due to a material error (the stamp duties had in fact been paid), then admitted the underlying appeal, and annulled both the Court of Accounts jurisdictional section's decision and the lower jurisdictional college's ruling, remanding the case to the competent labor disputes tribunal. The dispute concerned a forester's challenge to an imputation decision and payment undertaking for timber shortage damages arising from illegal tree felling; the issue was whether the Court of Accounts jurisdictional bodies had material jurisdiction. The court held they did not, because the alleged prejudice was established through the employer's own internal controls, not through a Court of Accounts audit under Article 18 of Law No. 94/1992, so jurisdiction lay with the labor courts, not the Court of Accounts under Article 41 of that law.
Legislator headnote
AI generatedart. 18 din Legea nr. 94/1992, art. 313 C. proc. civ, Art. 318 C. proc. civ, Art. 320 C. proc. civ, Art. 2 pct. 1 lit. b1) C. proc. civ, Art. 158 alin. (3) C. proc. civ; Forestry directorate's annulment appeal granted; imputation and payment orders annulled for lack of Court of Accounts jurisdiction, case remanded to labor tribunal: The dispute concerned a forester's challenge to an imputation decision and payment undertaking for timber shortage damages arising from illegal tree felling; the issue was whether the Court of Accounts jurisdictional bodies had material jurisdiction. The court held they did not, because the alleged prejudice was established through the employer's own internal controls, not through a Court of Accounts audit under Article 18 of Law No. 94/1992, so jurisdiction lay with the labor courts, not the Court of Accounts under Article 41 of that law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for annulment of the decision due to a material error regarding the stamp duty.
Procedure for admitting the contestation in annulment and setting aside the challenged decision.
Determines the material competence of the tribunal for labor disputes.
Provides the procedural consequence of the lack of material competence, namely sending the case to the competent court.
Justifies the annulment of the challenged decision due to a material error in the prior proceedings.
Full text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 27 din 18 iulie 2001, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a județului Bistriția Năsăud a admis contestația lui S.T., pădurar la cantonul silvic nr. 14 Tomnatic și a anulat decizia de imputare nr. 131 din 15 iunie 1999, emisă de Direcția Silvică Bistrița Năsăud, pentru suma de 57.091.000 lei, precum și angajamentul de plată semnat de acesta la 26 aprilie 1999, pentru suma de 34.156.590 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciilor cauzate fondului forestier, prin tăierea ilegală a unor arbori.
Curtea de Conturi a României, secția jurisdicțională, prin decizia nr. 498 din 18 octombrie 2001, a respins recursul jurisdicțional declarat în cauză de Direcția Silvică Bistrița Năsăud. De asemenea, a obligat pe recurentă să plătească intimatului S.T., suma de 330.000 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, aceiași direcție silvică județeană.
Prin decizia nr. 2126 din 7 iunie 2002, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a anulat recursul, ca netimbrat.
La data de 4 noiembrie 2002, Direcția Silvică Bistrița Năsăud a formulat contestație în anulare impotriva deciziei mai sus menționate, susținând că în realitate, ea a depus în dosarul de recurs, dovada achitării timbrului judiciar, precum și a taxei judiciare de timbru pentru termenul stabilit în vederea judecării recursului.
Afirmația este corespunzătoare adevărului deoarece la dosar a fost anexată adresa nr. 415 din 8 aprilie 2002, prin care recurenta comunica instanței, foaia de vărsământ nr. 3347105 din 4 aprilie 2002 și timbrul judiciar în valoare de 1.500 lei.
Originalul foii de vărsământ atestă la rândul său, plata de către recurentă, a taxei judiciare de timbru în valoare de 150.000 lei.
Rezultă, deci, că numai datorită unei erori materiale evidente, instanța de recurs a reținut că recurenta nu și-a îndeplinit obligația legală privitoare la taxa judiciară de timbru și la timbrul judiciar, cu consecința anulării recursului, ca netimbrat.
Față de considerentele expuse și în baza art. 318 și 320 C. proc. civ., urmează a se admite contestația în anulare.
Totodată, se va dispune desființarea deciziei atacate.
Cât privește recursul declarat de Direcția Silvică Bistrița Năsăud împotriva hotărârilor pronunțate de organele Curții de Conturi, se apreciază că el este admisibil, dar în sensul motivelor ce vor fi expuse în continuare.
Cum deja s-a arătat, obiectul contestației formulată de S.T., la data de 13 iulie 1999, îl formează decizia de imputare nr. 131 din 15 iunie 1999, emisă de Direcția Silvică Bistrița, pentru suma de 57.091.000 și angajamentul de plată semnat de contestator la data de 26 aprilie 1999, pentru suma de 34.196.590 lei, reprezentând contravaloarea materialului lemnos lipsă din gestiunea cantonului silvic Tomnatic.
Angajarea răspunderii materiale a pădurarului s-a făcut ca urmare a unor controale efectuate de salariați ai unității, ale căror rezultate au fost consemnate în actele indicate în decizia de imputare și angajamentul de plată.
Se constată, prin urmare, că pretinsele prejudicii produse în patrimoniul direcției silvice nu au fost stabilite ca efect al controlului din partea organelor Curții de Conturi, în condițiile art. 18 din Legea nr. 94/1992, modificată.
Ca atare, în mod greșit s-a apreciat că, Colegiul jurisdicțional Bistrița Năsăud este competent să judece, în primă instanță, contestația, conform art. 41 din aceeași lege.
La rândul său, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a nesocotit normele legale privitoare la competența materială, atunci când prin decizia recurată s-a pronunțat asupra fondului cauzei, prin respingerea recursului jurisdicțional, ca nefondat.
Tinând seama de aceste considerente, urmează a se admite recursul și a fi casate ambele acte administrativ-jurisdicționale, cu trimiterea litigiului de muncă spre competentă soluționare, la Tribunalul Bistrița Năsăud, secția conflicte de muncă.
Văzând și dispozițiile art. 174 lit. a) C. muncii, atunci în vigoare, art. 2 pct. 1 lit. b1), art. 158 alin. (3) și art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația în anulare formulată de Direcția Silvică Bistrița Năsăud, împotriva deciziei nr. 2126 din 7 iunie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.
Desființează decizia atacată și admite recursul declarat de Direcția Silvică Bistrița Năsăud, împotriva deciziei nr. 498 din 18 octombrie 2001, a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, precum și a sentinței nr. 27/2001, a Colegiului jurisdicțional Bistrița, pe care le desființează.
Trimite cauza spre competentă soluționare, Tribunalului Bistrița Năsăud, secția conflicte de muncă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2003.