Expropriation upheld and vindication barred by Law No. 10/2001; appeal dismissed with 4,500,000 lei costs against claimants.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the claimants' appeal as unfounded, upholding the lower courts' decisions and affirming that the State prevailed; the claimants were ordered to pay 4,500,000 lei in costs to the respondent. The dispute concerned the annulment of an expropriation and the vindication (revendicare) of a property under Articles 480–481 of the Civil Code, with the claimants also asserting ownership by usucapio, after the land was taken under Article 3(d) of Law No. 187/1945 on agrarian reform. The court held that the expropriation was valid because its purpose—land distribution to peasants—was achieved and differed from the "public utility" requirement under Law No. 33/1994; the claimants failed to prove the law was misapplied or that possession began before 1919 (under the Austrian Civil Code) to support usucapio; moreover, after the entry into force of Law No. 10/2001 on 14 February 2001, the special procedure under that law superseded the common-law vindication action, and the claim filed on 11 April 2001 could not proceed; the costs award was justified because the claimants lost against all parties under Article 274 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 481 C. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 3 lit. d) din Legea nr. 187/1945, art. 274 C. proc. civ; Expropriation upheld and vindication barred by Law No. 10/2001; appeal dismissed with 4,500,000 lei costs against claimants: Exproprierea imobilelor înscrise în C.F. 12 Unirea II top 77/2, s-a făcut în baza art. 3 lit. d) din Legea nr. 187/1945 asupra reformei agrare, cu scopul împroprietării țăranilor îndreptățiți cu bunurile agricole ale absenteiștilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. La 11 aprilie 2001 reclamanții S.I., C.O., N.D., C.E. și C.A. în calitate de moștenitori ai autorului lor M.A. au cerut, în contradictoriu ca Statul Român și Consiliul local Unirea și cu ceilalți pârâți să se dispună anularea exproprierii imobilului înscris în C.F. 2 Unirea II, cu nr. top. 77/2 și revendicarea acestuia pe temeiul din art. 481 C. civ., precum și constatarea că, pe calea uzucapiunii, acel imobil a devenit proprietatea autorului.
Prin sentința civilă nr. 517/2001 Tribunalul Alba a respins acțiunea, reținând că imobilul a fost preluat cu titlu valabil prin efectul Legii nr. 187/1945, iar condițiile uzucapiunii nu sunt întrunite.
Apelul reclamanților a fost respins prin decizia civilă nr. 327 din 16 aprilie 2003, cu argumentul că prin acea lege s-a înfăptuit reforma agrară, iar scopul exproprierii s-a realizat.
Contra deciziei reclamanții au declarat recurs, pe temeiul din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că:
- în mod greșit s-a considerat că exproprierea nu s-a făcut pentru utilitate publică, astfel că terenul a fost preluat abuziv,
- eronat s-a reținut că posesia a început din anul 1919 și nu anterior și că
- greșit au fost obligați la cheltuieli de judecată către intervenienți, față de care nu aveau interese contrare.
2. Recursul este nefondat.
Exproprierea imobilelor înscrise în C.F. 12 Unirea II top 77/2, s-a făcut în baza art. 3 lit. d) din Legea nr. 187/1945 asupra reformei agrare, cu scopul împroprietării țăranilor îndreptățiți cu bunurile agricole ale absenteiștilor.
Acest scop s-a îndeplinit, el nefiind identic cu cel de “utilitate publică” pe care Legea nr. 33/1994 și alte acte normative anterioare, îl consacră.
Pe de altă parte, reclamanții nu au probat că dispoziția legală citată din Legea nr. 187/1945 nu a fost aplicată corect.
În sfârșit, ca efect al exproprierii proprietatea a trecut la stat, iar anterior posesia nu s-a probat, ca fiind exercitată anterior anului 1919, când era în vigoare codul civil austriac și sub care puteau opera, eventual, condițiile legale ale uzucapiunii.
Totodată, reclamanții nu mai pot revendica terenul în litigiu pe calea dreptului comun (art. 480 și art. 481 C. civ.), prin această acțiune introdusă la 11 aprilie 2001, întrucât de la 14 februarie 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 10/2001, care prevede o procedură specială, aplicabilă și în speță.
Acțiunea reclamanților a fost corect respinsă, sub toate aspectele, astfel că aceștia au căzut în pretenții, față de toate celelalte părți-pârâți, intervenienți, ceea ce atrage, conform art. 274 C. proc. civ., obligarea lor și la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții S.I., C.O., N.D., C.E. și C.A. împotriva deciziei nr. 327 A din 16 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, ca nefondat.
Obligă pe recurenți la 4.500.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât M.S.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2004.