Failure of summons challenge: rejection of cancellation appeal due to valid procedural compliance and granted continuances
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the final cancellation appeal and ordered the appellant to pay 16,000,000 lei in litigation costs to the respondent, thereby upholding the prior final civil decision that had already rejected the appellant's previous cancellation appeal. The dispute concerned a procedural challenge based on the claim that service of summons was defective because the appointed attorney requested a postponement via fax due to medical leave immediately before the hearing date. The court held that the appeal was unfounded because the statutory conditions for nullity of summons under Article 317(1) of the Code of Civil Procedure were not met, noting that the court had complied with Article 156 of the Code of Civil Procedure and the principle of the right to defense by already granting a three-month initial term and a subsequent six-month postponement.
Legislator headnote
AI generatedart. 317 pct. 1 C. proc. civ, art. 156 C. proc. civ; Failure of summons challenge: rejection of cancellation appeal due to valid procedural compliance and granted continuances: Instanța de anulare a respectat dispozițiile art. 156 C. proc. civ., precum și principiul fundamental al dreptului la apărare, fără a-i restricționa avocatului posibilitatea de a formula cereri, excepții și note scrise (dar acesta nu a redactat decât o cerere de amânare).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 29 martie 2004, Ț.N. a înregistrat contestația în anulare contra deciziei civile nr. 2342 din 23 martie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, prin care i s-a respins contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 2726 din 24 iunie 2003 a aceleiași instanțe.
Se invocă dispozițiile art. 317 pct. 1 C. proc. civ., susținându-se că la primul termen din 7 octombrie 2003 a cerut amânarea pentru lipsă de apărare, cauza fiind amânată la 22 martie 2004, când, printr-un fax din 22 martie 2004 a solicitat amânarea, din nou, întrucât avocatul se afla în concediu medical (19–25 martie 2004), act anexat, ca și certificatul medical.
Contestația este nefondată.
Într-adevăr, în dosar există cererea avocatului N.Ț., transmisă fax cu o zi înaintea termenului din 23 martie 2004, precum și copia unui certificat de concediu medical, eliberat pe 18 martie 2004, pentru o afecțiune neindicată și fără alte mențiuni.
Contestatorului i s-a acordat primul termen de 3 luni, după care pentru lipsă de apărare un termen de aproape 6 luni, când, din nou, a solicitat termen pentru un motiv medical neclar invocat de avocatul ales.
Instanța de anulare a respectat dispozițiile art. 156 C. proc. civ., precum și principiul fundamental al dreptului la apărare, fără a-i restricționa avocatului posibilitatea de a formula cereri, excepții și note scrise (dar acesta nu a redactat decât o cerere de amânare).
Dar, în speță, condițiile textului art. 317 pct. 1 C. proc. civ., invocat ca temei de drept al contestației în anulare, nu sunt îndeplinite, căci procedura de citare a fost legal îndeplinită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de Ț.N. împotriva deciziei civile nr. 2342 din 23 martie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Obligă pe contestatorul Ț.N. la plata sumei de 16.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul V.A.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2005.